incontestabil — INCONTESTÁBIL, Ă, incontestabili, e, adj. Care nu poate fi contestat, care nu poate fi pus la îndoială; de netăgăduit, indiscutabil, sigur, necontestabil. ♦ (Adverbial) Fără îndoială, fără discuţie, indiscutabil. – Din fr. incontestable. Trimis… … Dicționar Român
patent — PATÉNT1, Ă, patenţi, te, adj. (Despre sisteme şi obiecte tehnice) Construit în chip special pentru a prezenta garanţii de soliditate, de bună funcţionare sau pentru a putea fi folosit uşor; care funcţionează perfect. ♢ Cleşte patent (şi… … Dicționar Român
peremptoriu — PEREMPTÓRIU, IE, peremptorii, adj. (livr.) Care nu poate fi tăgăduit, combătut cu nimic (atât este de evident); vădit, evident. – Din lat. peremptorius, fr. péremptoire. Trimis de ana zecheru, 15.03.2004. Sursa: DEX 98 PEREMPTÓRIU adj. v.… … Dicționar Român
adevărat — ADEVĂRÁT, Ă, adevăraţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Conform cu adevărul. ♦ De care nu se poate îndoi nimeni; netăgăduit, incontestabil, real. ♢ loc. adv. Cu adevărat = într adevăr. 2. (În opoziţie cu fals) Veritabil, autentic. 3. (Adesea… … Dicționar Român
autentic — AUTÉNTIC, Ă, autentici, ce, adj. Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci. ♦ (Despre acte) Întocmit cu toate formele legale. [pr.: a u ] – Din fr. authentique,… … Dicționar Român
indeniabil — INDENIÁBIL, Ă adj. (Franţuzism) Incontestabil, de netăgăduit; indenegabil. [pron. ni a . / < fr. indéniable]. Trimis de LauraGellner, 26.04.2005. Sursa: DN INDENIÁBIL, Ă adj. incontestabil, de netăgăduit; indenegabil. (< fr. indéniable)… … Dicționar Român
indubitabil — INDUBITÁBIL, Ă, indubitabili, e, adj. (livr.) Neîndoios, cert, sigur. – Din fr. indubitable, lat. indubitabilis. Trimis de laurap, 15.05.2003. Sursa: DEX 98 INDUBITÁBIL adj. v. categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil,… … Dicționar Român
lumină — LUMÍNĂ, lumini, s.f. I. 1. Radiaţie sau complex de radiaţii electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fără flacără) sau luminescente şi care impresionează ochiul omenesc; efectul acestei radiaţii. ♢ Lumină albă = lumină mijlocie a… … Dicționar Român
categoric — CATEGÓRIC, Ă, categorici, ce, adj. (Adesea adverbial) Fără condiţii sau alternative; precis, hotărât; necondiţionat. ♦ Clar, limpede. ♢ Judecată categorică = judecată care afirmă sau neagă o relaţie sigură, necondiţionată, între un obiect şi o… … Dicționar Român
clar — CLAR, Ă, clari, e, adj. 1. (Despre imagini vizuale) Care se distinge bine, desluşit; vizibil; (despre ape) limpede; (despre surse de lumină) care împrăştie o lumină limpede, strălucitoare. ♢ (Substantivat, n.) Clar de lună = lumină strălucitoare… … Dicționar Român
