peremptoriu

peremptoriu
PEREMPTÓRIU, -IE, peremptorii, adj. (livr.) Care nu poate fi tăgăduit, combătut cu nimic (atât este de evident); vădit, evident. – Din lat. peremptorius, fr. péremptoire.
Trimis de ana_zecheru, 15.03.2004. Sursa: DEX '98

PEREMPTÓRIU adj. v. categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, vădit.
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Sinonime

peremptóriu adj. m. (sil. -to-riu [pron. -riu]), f. peremptórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. peremptórii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PEREMPTÓRI//U peremptoriue (peremptoriui) Care este de netăgăduit; imposibil de a fi contestat; evident; vădit; neîndoielnic. /<lat. peremptorius, fr. péremptoire
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PEREMPTÓRIU, -IE adj. De netăgăduit; vădit, evident, neîndoielnic. [pron. -riu. / cf. fr. péremptoire, lat. peremptorius].
Trimis de LauraGellner, 29.01.2007. Sursa: DN

PEREMPTÓRIU, -IE adj. de netăgăduit; vădit, evident, neîndoielnic. (< lat. peremptorius, fr. péremptoire)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • peremptóriu — adj. m. (sil. to riu [pron. rìu]), f. peremptórie (sil. ri e); pl. m. şi f. peremptórii …   Romanian orthography

  • perentorio — pe·ren·tò·rio agg. 1. CO TS burocr. che non ammette dilazioni: atto perentorio, scadenza perentoria; che va attuato, risolto, eseguito senza deroghe né indugi: ordine, obbligo perentorio, necessità perentoria Sinonimi: improrogabile,… …   Dizionario italiano

  • apodictic — APODÍCTIC, Ă , apodictici, ce, adj. (Despre judecăţi, demonstraţii etc.) Care exprimă raporturi şi legături necesare între lucruri sau fenomene; care exclude posibilitatea unei opoziţii. – Din fr. apodictique, lat. apodicticus. Trimis de laurap,… …   Dicționar Român

  • categoric — CATEGÓRIC, Ă, categorici, ce, adj. (Adesea adverbial) Fără condiţii sau alternative; precis, hotărât; necondiţionat. ♦ Clar, limpede. ♢ Judecată categorică = judecată care afirmă sau neagă o relaţie sigură, necondiţionată, între un obiect şi o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”