- apodictic
- APODÍCTIC, -Ă , apodictici, -ce, adj. (Despre judecăţi, demonstraţii etc.) Care exprimă raporturi şi legături necesare între lucruri sau fenomene; care exclude posibilitatea unei opoziţii. – Din fr. apodictique, lat. apodicticus.Trimis de laurap, 11.03.2003. Sursa: DEX '98apodíctic adj. m., pl. apodíctici; f. sg. apodíctică, pl. apodícticeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficAPODÍCTI//C apodicticcă (apodicticci, apodicticce) 1) (despre judecăţi, raţionamente) Care exprimă raporturi şi legături necesare între lucruri sau între fenomene. 2) Care exclude posibilitatea unei opoziţii. /<lat. apodicticus, gr. apodeiktikosTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXAPODÍCTIC, -Ă adj. (Despre judecăţi, raţionamente) Care exprimă raporturi şi legături necesare între lucruri sau fenomene şi însuşirile lor; care nu permite posibilitatea unei opoziţii; indiscutabil. [< fr. apodictique, lat. apodicticus, gr. apodeiktikos – peremptoriu, convingător].Trimis de LauraGellner, 03.03.2006. Sursa: DNAPODÍCTIC, -Ă adj. (despre judecăţi, raţionamente) care exprimă raporturi şi legături necesare între fenomene. ♢ care nu permite opoziţie; indiscutabil. (< fr. apodictique, lat. apodicticus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.