imprudenţă — IMPRUDÉNŢĂ, imprudenţe, s.f. Lipsă de prudenţă; nesocotinţă; neprevedere. ♦ Faptă, vorbă etc. nesocotită, riscantă. – Din fr. imprudence, lat. imprudentia. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Imprudenţă ≠ prudenţă Trimis de siveco,… … Dicționar Român
nătărăie — NĂTĂRĂÍE s.f. (înv. şi reg.) Nesocotinţă, nechibzuinţă, prostie, nerozie. – Nătărău + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NĂTĂRĂÍE s. v. gogomănie, nătângie, ne ghiobie, nerozie, nesocotinţă, prostie, stupiditate,… … Dicționar Român
nechibzuinţă — NECHIBZUÍNŢĂ, nechibzuinţe, s.f. Lipsă de judecată, de cumpănire; p. ext. faptă nesocotită, nesocotinţă, uşurinţă. – Ne + chibzuinţă. Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX 98 Nechibzuinţă ≠ chibzuinţă Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
nesăbuire — NESĂBUÍRE s.f. Lipsă de judecată, de chibzuinţă într o împrejurare dată, nesocotinţă, nechibzuinţă, nesăbuinţă; (concr.) faptă nesocotită, nechibzuită. – Din nesăbuit. Trimis de GabiAlex, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NESĂBUÍRE s. v. imprudenţă.… … Dicționar Român
nebunie — NEBUNÍE, nebunii, s.f. 1. Pierdere a judecăţii din cauza unei boli mintale; demenţă, alienaţie mintală. ♢ loc. adv. (fam.) La nebunie = foarte mult, enorm. 2. Lipsă de judecată dreaptă, de minte, de cumpănire; nechibzuinţă, nesocotinţă, prostie.… … Dicționar Român
nechibzuit — NECHIBZUÍT, Ă, nechibzuiţi, te, adj. Lipsit de judecată, de înţelepciune (în ceea ce face sau spune); necugetat, nechitit. ♦ Care nu a fost bine gândit, bine cumpănit; care denotă nesocotinţă. – Ne + chibzuit. Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa … Dicționar Român
necugetare — NECUGETÁRE, necugetări. s.f. Acţiune, faptă necugetată; nechibzuinţă, nesocotinţă. – Ne + cugetare. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Necugetare ≠ cugetare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime NECUGETÁRE s. v. imprudenţă.… … Dicționar Român
neghiobie — NEGHIOBÍE, neghiobii, s.f. Calitatea de a fi neghiob; faptă sau vorbă prostească, de neghiob; prostie, nerozie. ♦ (fam.) Lucrare lipsită de orice merit, stupidă, banală. – Neghiob + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
neprecugetat — NEPRECUGETÁT, Ă, neprecugetaţi, te, adj. (Rar) Care nu a fost bine gândit, bine cumpănit, care denotă nesocotinţă; nechibzuit. – Ne + precugetat. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NEPRECUGETÁT adj. v. imprudent, nebun, ne bunesc … Dicționar Român
neraţional — NERAŢIONÁL, Ă, neraţionali, e, adj. 1. Care nu este conform cu principiile şi cerinţele raţiunii, care nu poate fi înţeles cu ajutorul raţiunii; iraţional (1). 2. (Despre oameni) Lipsit de judecată, de înţelepciune (în ceea ce face sau ce spune); … Dicționar Român
