nemaipomenít — adj. m., pl. nemai pomeníţi; f. sg. nemaipomenítã, pl. nemaipomeníte … Romanian orthography
precedent — PRECEDÉNT, Ă, precedenţi, te, adj., s.n. 1. adj. Care precedă pe cineva sau ceva în timp sau în spaţiu; premergător, anterior. 2. s.n. Fapt sau caz anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca regulă de conduită sau ca justificare pentru… … Dicționar Român
culme — CÚLME, culmi, s.f. 1. Partea cea mai de sus, prelungită orizontal, a unui munte sau a unui deal; vârf, culmiş. ♦ Punctul cel mai înalt în drumul parcurs de un corp ceresc. 2. fig. Gradul cel mai înalt la care se poate ajunge; apogeu. ♦ expr.… … Dicționar Român
extraordinar — EXTRAORDINÁR, Ă, extraordinari, e, adj. 1. (Adesea adverbial), Care este cu totul deosebit, care iese din comun; neobişnuit, nemaipomenit, formidabil, excepţional; (despre oameni) dotat cu calităţi deosebite, excepţionale; (despre lucruri etc.)… … Dicționar Român
mortal — MORTÁL, Ă, mortali, e, adj. L Care provoacă moartea, aducător de moarte; ucigător. ♢ Salt mortal = figură acrobatică foarte periculoasă, constând dintr o mişcare de rotire totală a corpului în aer. 2. Specific unui mort (II), ca de mort. 3.… … Dicționar Român
necrezut — NECREZUT, Ă, necrezuţi, te, adj. Care nu este de crezut, care nu se poate crede. ♦ Nemaipomenit, extraordinar. – Ne + crezut. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NECREZÚT adj. v. colosal, enorm, excepţi onal, extraordinar, fabulos,… … Dicționar Român
nemaiauzit — NEMAIAUZÍT, Ă, nemaiauziţi, te, adj. Care este atât de ieşit din comun încât nimeni nu a auzit până acum de ceva asemănător; nemaipomenit. [pr.: mai a u ] – Ne + mai1 + auzit. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NEMAIAUZÍT adj. v … Dicționar Român
afla — AFLÁ, áflu, vb. I. 1. tranz. şi intranz. A lua cunoştinţă despre ceva; a căpăta informaţii, veşti, noutăţi despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc. 2. tranz. A găsi, a descoperi (căutând sau întâmplător). 3. refl. A fi, a se găsi într un loc,… … Dicționar Român
bun — BUN, Ă, (I VIII) buni, e, adj., s.m. şi f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. adj. Care are calităţi. 1. Care face în mod obişnuit bine altora, care se poartă bine cu alţii; binevoitor. ♢ expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi.… … Dicționar Român
colosal — COLOSÁL, Ă, colosali, e, adj. Care depăşeşte cu mult mărimea obişnuită; imens, gigantic, uriaş, enorm. ♦ Care depăşeşte cu mult un anumit nivel (de intensitate, calitate etc.). Succes colosal. – Din fr. colossal. Trimis de hai, 04.02.2008. Sursa … Dicționar Român
