neadevăr

neadevăr
NEADEVẮR, neadevăruri, s.n. Lipsă de conformitate cu realitatea; afirmaţie inexactă, falsă sau mincinoasă; neexactitate; falsitate, minciună. [pr.: ne-a-] – Ne- + adevăr.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NEADEVĂR s. 1. v. falsitate. 2. v. minciună.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

neadevăr s. n. (sil. ne-a-), pl. neadevăruri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NEADEVẮR neadevăruri n. (negativ de la adevăr) Afirmaţie inexactă sau denaturată în mod intenţionat; minciună. [Sil. ne-a-] /ne- + adevăr
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • minciună — MINCIÚNĂ, minciuni, s.f. 1. Denaturare intenţionată a adevărului având de obicei ca scop înşelarea cuiva; neadevăr. ♢ expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciună sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi că cineva a spus un neadevăr. A… …   Dicționar Român

  • inexactitate — INEXACTITÁTE, inexactităţi, s.f. Lipsă de exactitate, neexactitate; (concr.) afirmaţie inexactă, greşeală, eroare, neadevăr. ♦ Lipsă de punctualitate. – In1 + exactitate sau inexact + suf. itate. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • infidelitate — INFIDELITÁTE, (2) infidelităţi, s.f. 1. Lipsă de fidelitate, de credinţă; nestatornicie în sentimente, nefidelitate; spec. încălcare a credinţei conjugale. 2. (concr.) Faptă care dovedeşte nestatornicia în dragoste. 3. Inexactitate, neadevăr. –… …   Dicționar Român

  • adevăr — ADEVẮR, adevăruri, s.n. 1. Concordanţă între cunoştinţele noastre şi realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realităţii în gândire; ceea ce corespunde realităţii, ceea ce există sau s a întâmplat în realitate. ♢ Adevăr obiectiv = conţinutul… …   Dicționar Român

  • fals — FALS, Ă, (I) falşi, se, adj., (II) falsuri, s.n. I. adj. 1. Care este contrar adevărului: mincinos, neîntemeiat; care are numai aparenţa adevărului, autenticităţii; imitat, artificial. ♢ (anat.) Coastă falsă = fiecare dintre cartilajele situate… …   Dicționar Român

  • falsitate — FALSITÁTE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este fals, mincinos, neautentic; lipsă de adevăr. 2. Atitudine, comportare făţarnică; ipocrizie, făţărnicie, prefăcătorie. [var.: (pop.) falşitáte s.f.] – Din it. falsità, lat. falsitas, atis. Trimis de… …   Dicționar Român

  • injusteţe — INJUSTÉŢE, injusteţi, s.f. Lipsă de justeţe; nedreptate; inexactitate, neadevăr. – In1 +justeţe sau injust + suf. eţe. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Injusteţe ≠ justeţe Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  INJUSTÉŢE s …   Dicționar Român

  • amăgi — AMĂGÍ, amăgesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) înşela. ♦ tranz. A ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase). – lat. *ammagire. Trimis de ana zecheru, 26.03.2003. Sursa: DEX 98  A amăgi ≠ a dezamăgi Trimis de siveco, 28.10.2007.… …   Dicționar Român

  • balivernă — BALIVÉRNĂ, baliverne, s.f. Vorbă lipsită de importantă sau născocită; palavră, vorbă de clacă. – Din fr. baliverne. Trimis de paula, 09.03.2002. Sursa: DEX 98  BALIVÉRNĂ s. v. fleac, invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură,… …   Dicționar Român

  • basm — BASM, basme, s.n. 1. Naraţiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forţele binelui şi ale răului în lupta pentru şi împotriva fericirii omului. ♢ expr. (fam.) A se face de basm= a se face de râs. 2. Născocire,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”