mătreaţă

mătreaţă
MĂTREÁŢĂ s.f. I. Părticele de epidermă de culoare albicioasă, care se desprind de pe pielea capului. ♦ spec. Pitiriazis. II. 1. (bot.) Mătasea-broaştei. 2. (reg.) Plantă erbacee cu tulpina roşie, ramificată şi cu flori trandafirii (Peplis portula). 3. Compus: mătreaţă-de-arbori sau mătreaţa-brazilor = un fel de lichen care creşte mai ales, zpânzurând ca nişte firişoare alburii; mătasea-bradului (Usnea barbata). – Et.nec. cf. lat. *m a t r i c i a.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MĂTREAŢA-BRÁDULUI s. v. mătreaţă-de-arbori.
Trimis de siveco, 02.12.2007. Sursa: Sinonime

MĂTREÁŢĂ s. 1. (med.) pitiriazis, (reg.) tărâţar, tărâţă. 2. (bot.) mătreaţă-de-arbori (Usnea) = (reg.) mătreaţa-bradului, pletele-muierii.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

MĂTREÁŢĂ s. v. mătasea-broaştei.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

mătreáţa-brázilor (bot.) s. f. (sil. -trea-), g.-d. art. mătréţii-brázilor
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

mătreáţă s. f. (sil. -trea-), g.-d. art. mătréţii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MĂTREÁŢ//Ă f. 1) Materie organică constând din părticele albicioase de epidermă, desprinse de pe pielea capului. 2) Specie de alge plutitoare de pe suprafaţa apelor stătătoare; mătasea-broaştei. 3) Plantă erbacee cu tulpină roşie, ramificată şi cu flori roz. ♢ mătreaţăa-bradului sau mătreaţă-de-arbori specie de licheni dăunători, care se dezvoltă pe ramurile coniferelor. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

mătreáţă (-éţe), s.f. – 1. Epidermă descuamată de pe pielea capului. – 2. Lintiţă (Peplis portula). – 3. Plantă acvatică. – 4. Lichen (Usnea barbata). – var. mătriţă, s.f. (Trans., plantă, Zannichellia palustris). Megl. mătriţă. Origine necunoscută. Nici una dintre der. propuse nu este convingătoare. A fost considerat drept der. al lui mătură cu suf. -eaţă şi cu sensul de "ceea ce se scoate, se separă la curăţat" (Cihac, II, 190; Philippide, Principii, 63; Iordan, Dift., 56; Scriban). Der. de la un lat. *matricia (Candrea-Dens., 1071; Spitzer, Dacor., IV, 641; REW 5406; Candrea), atrăgătoare prin paralelismul cu mătrice, nu este clară semantic. Nu sînt posibile următoarele ipoteze (legat cu it. materasso ‹ arab. matrah, cf. sp. almadraque, după Tiktin; din lat. tarmes "car (entom.)", cu ajutorul unei metateze a lui *trămeaţă după Giuglea, Dacor., III, 603; din gr. μαδάρος, după Diculescu, Elementele, 479). E cuvînt de uz comun (ALR, I, 11).
Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • mãtreáţã — s. f. (sil. trea ), g. d. art. mãtréţii …   Romanian orthography

  • mătase — MĂTÁSE, (1) mătăsuri, s.f. 1. Fibră textilă naturală de borangic prelucrat. ♦ Fibră textilă vegetală sau sintetică fabricată prin diverse procedee chimice şi având proprietăţi asemănătoare cu cele ale firului de borangic. ♦ Ţesătură fină, cu… …   Dicționar Român

  • arbore — ÁRBORE, arbori, s.m. 1. Nume generic pentru orice plantă cu trunchi înalt şi puternic, lemnos şi cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană; copac; p. restr. pom. ♢ Compuse: arbore de cacao = plantă lemnoasă specifică zonei tropicale,… …   Dicționar Român

  • hâră — HÂRĂ, hâre, s.f. (reg.) Ceartă, neînţelegere, zâzanie (pentru lucruri mărunte). ♢ loc. adv. De a hâra = cu spirit de contradicţie, cu dorinţa de a face cuiva în necaz. – Din hârâi (derivat regresiv). Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • pitiriazis — PITIRIÁZIS subst. (med.) Nume generic pentru dermatozele provocate de ciuperci microscopice şi caracterizate prin erupţii de băşicuţe care, uscându se, formează o coajă ce provoacă mâncărime şi descuamarea pielii. [pr.: ri a . – var.: pitiriáză s …   Dicționar Român

  • tărâţă — TĂRẤŢĂ, tărâţe, s.f. (Mai ales la pl.) 1. Înveliş al grăunţelor de grâu, de porumb etc. zdrobit prin măcinare şi separat de făină la cernut. ♢ expr. Scump la tărâţe şi ieftin la făină, se spune despre cel care este zgârcit la cheltuieli mărunte,… …   Dicționar Român

  • mătură — MẮTURĂ, mături, s.f. 1. Obiect de uz casnic în forma unui mănunchi, făcut din tulpinile plantei cu acelaşi nume sau din nuiele, paie etc., cu care se curăţă o suprafaţă. ♢ loc. vb. A da cu mătura = a mătura (1). 2. Numele a două plante erbacee… …   Dicționar Român

  • pleasnă — PLEÁSNĂ, plesne, s.f. 1. (pop.) Şfichi; p. ext. bici. ♢ expr. A aduce (pe cineva) în pleasnă de bici = a aduce (pe cineva) cu mare grabă, în cel mai scurt timp. ♦ Zgomot produs de plesnirea biciului; lovitură, plesnitură de bici. 2. (reg.) Fir de …   Dicționar Român

  • pleată — PLEÁTĂ, plete, s.f. 1. (Mai ales la pl.) Părul capului lăsat să crească până pe umeri sau să atârne pe spate (împletit în cozi); p. ext. păr (nearanjat, necoafat). 2. (reg.) Mănunchi de fuior. – Din sl. pletŭ. Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004.… …   Dicționar Român

  • plete — PLÉTE s. pl. 1. chică. (Tânăr cu plete.) 2. (bot.) pletele muierii (Usnea barbata) = (reg.) barba ursului, mătreaţă de arbori. Trimis de siveco, 01.07.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”