meşteşugi

meşteşugi
MEŞTEŞUGÍ, meşteşugesc, vb. IV. tranz. (fam.) A efectua, a face un lucru (cu talent, cu pricepere). ♦ tranz. şi intranz. A unelti, a urzi, a plănui (împotriva cuiva). ♦ (Rar) A falsifica. – Din meşteşug.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

meşteşugí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. meşteşugésc, imperf. 3 sg. meşteşugeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. meşteşugeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A MEŞTEŞUG//Í meşteşugiésc 1. tranz. 1) A face cu îndemânare şi pricepere (de meşter); a meşteri; a măiestri. 2) fig. (acţiuni duşmănoase) A întreprinde pe ascuns; a pune la cale în taină; a unelti; a urzi; a ţese; a coace. 3) rar (obiecte, informaţii etc.) A prezenta drept veritabil, denaturând în mod intenţionat; a imita în scop de fraudă; a contraface; a falsifica. 2. intranz. A organiza în taină o acţiune reprobabilă; a unelti; a urzi; a ţese; a coace. /Din meşteşug
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • meşteri — MEŞTERÍ, meşteresc, vb. IV. tranz. 1. A executa, a face, a lucra; a prelucra. ♦ tranz. şi intranz. A lucra, a munci (cu pricepere) pentru a realiza ceva. 2. A pune la punct, a potrivi, a aranja, a repara, a meşteşugi. – Din meşter. Trimis de… …   Dicționar Român

  • meşteşugire — MEŞTEŞUGÍRE, meşteşugiri, s.f. 1. (Rar; mai ales fam.) Acţiunea de a meşteşugi şi rezultatul ei. ♦ Talent, pricepere, îndemânare. ♦ Uneltire, şiretlic, vicleşug. 2. (înv. şi pop.; concr.) Meşteşug (II 2). – v. meşteşugi. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • meşter — MÉŞTER, Ă, meşteri, e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care are şi practică o meserie; (în special) meseriaş cu calificare superioară, care are, de obicei, sarcina de a îndruma şi alţi lucrători şi de a conduce o secţie productivă într o… …   Dicționar Român

  • meşteşugit — MEŞTEŞUGÍT, Ă, meşteşugiţi, te, adj. 1. (Mai ales fam.) Lucrat cu artă, cu iscusinţă, cu talent; (despre acţiunile, manifestările oamenilor) iscusit, abil, priceput. 2. (înv.) Viclean, şiret. 3. (Astăzi rar) Artificial, nefiresc, fals; căutat. –… …   Dicționar Român

  • măiestri — MĂIESTRÍ, măiestresc, vb. IV. tranz. (Rar) A executa ceva cu (mare) îndemânare, cu artă. [pr.: mă ies ] – Din Măiestru. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂIESTRÍ vb. v. complota, conjura, con spira, unelti. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”