litígiu — s. n. [ giu pron. gìu], art. litígiul; pl. litígii, art. litígiile (sil. gi i ) … Romanian orthography
arbitru — ARBÍTRU, arbitri, s.m. 1. Persoană, organizaţie instanţă aleasă sau desemnată pentru cercetarea şi rezolvarea unui litigiu. 2. Persoană însărcinată să conducă desfăşurarea unei competiţii sportive. – Din fr. arbitre. Trimis de RACAI, 30.09.2003.… … Dicționar Român
litigios — LITIGIÓS, OÁSĂ, litigioşi, oase, adj. Care provoacă un litigiu, care este sau poate fi obiectul unui litigiu ori este supus unor discuţii în contradictoriu. [pr.: gi os] – Din fr. litigieux, lat. litigiosus. Trimis de LauraGellner, 24.05.2004.… … Dicționar Român
litigant — litigánt adj. m., pl. litigánţi; f. sg. litigántă, pl. litigánte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic LITIGÁN//T litiganttă (litigantţi, litigantte) Care ţine de un litigiu; propriu litigiului. ♢ Parte litiganttă fiecare… … Dicționar Român
price — PRÍCE s.f. 1. (înv.) Neînţelegere, ceartă. ♢ loc. adj. De price = care se împotriveşte; opozant, potrivnic. ♢ loc. vb. A se pune de price = a se împotrivi cuiva, a contrazice pe cineva. 2. (pop.; în construcţie cu verbul a face ) Supărare, necaz… … Dicționar Român
rezolva — REZOLVÁ, rezólv, vb. I. tranz. l. A găsi soluţia unei probleme. ♦ A pune capăt unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a soluţiona. 2. (Despre instrumente optice) A separa, a distinge amănunte cât mai fine ale obiectelor studiate. – Din… … Dicționar Român
compromis — COMPROMÍS1, compromisuri, s.n. Înţelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie. ♦ Înţelegere între două sau mai multe persoane sau state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. – Din fr. compromis. Trimis de dante,… … Dicționar Român
concilia — CONCILÍA, conciliez. vb. I. tranz. A pune de acord, a împăca, a înlătura divergenţele, contradicţiile dintre două sau mai multe păreri, idei, doctrine etc. ♦ (jur.) A încerca aplanarea sau evitarea unui litigiu prin împăcarea părţilor. [pr.: li… … Dicționar Român
contrarecepţie — CONTRARECÉPŢIE, contrarecepţii, s.f. Operaţie de recepţie repetată în caz de litigiu, pentru a verifica recepţia făcută anterior. – Contra1 + recepţie (După fr. contre réception). Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 contrarecépţie… … Dicționar Român
modusvivendi — MÓDUS VIVÉNDI subst. 1. Mod de existenţă. 2. Posibilitate de împăcare a două părţi aflate în litigiu; compromis. A găsi un modus vivendi. – expr. lat. Trimis de LauraGellner, 09.11.2006. Sursa: DEX 98 MODUS VIVÉNDI loc.s. Tranzacţie prin… … Dicționar Român
