- rezolva
- REZOLVÁ, rezólv, vb. I. tranz. l. A găsi soluţia unei probleme. ♦ A pune capăt unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a soluţiona. 2. (Despre instrumente optice) A separa, a distinge amănunte cât mai fine ale obiectelor studiate. – Din lat. resolvere, germ. resolvieren.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98REZOLVÁ vb. 1. a clarifica, a descifra, a desluşi, a dezlega, a explica, a lămuri, a limpezi, a soluţiona. (A rezolva enigma.) 2. a clarifica, a soluţiona. (A rezolva un litigiu.) 3. a aranja, a orândui, (înv.) a chivernisi. (Şi-a rezolva nişte treburi.) 4. a tranşa. (A rezolva în favoarea sa disputa.)Trimis de siveco, 06.02.2008. Sursa: SinonimeREZOLVÁ vb. v. alege, decide, fixa, hotărî, stabili.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerezolvá vb., ind. prez. 1 rezólv, 3 sg. şi pl. rezólvăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA REZOLVÁ rezólv tranz. (probleme) A examina amănunţit, oferind o soluţie; a dezlega; a soluţiona. rezolva o enigmă. rezolva un litigiu. /<lat. rezolvere, germ. resolvierenTrimis de siveco, 10.09.2008. Sursa: NODEXREZOLVÁ vb. I. tr. A găsi soluţia unei probleme; a dezlega (o problemă); a soluţiona. ♦ A lichida (o contradicţie, un conflict). [P.i. rezólv. / < lat. resolvere, cf. it. risolvere].Trimis de LauraGellner, 24.03.2007. Sursa: DNREZOLVÁ vb. tr. 1. a dezlega, a soluţiona (o problemă, un exerciţiu, o situaţie). 2. a pune rezoluţia (2) pe un act. ♢ a lichida un litigiu, un conflict. 3. (despre instrumente optice) a separa, a distinge instrumente fine ale obiectelor studiate. (< lat. resolvere, germ. resolvieren)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.