soluţiona

soluţiona
SOLUŢIONÁ, soluţionéz, vb. I. tranz. A găsi, a da o soluţie (2); a dezlega, a rezolva. [pr.: -ţi-o-] – Din fr. solutionner.
Trimis de LauraGellner, 08.12.2008. Sursa: DEX '98

SOLUŢIONÁ vb. 1. v. lămuri. 2. a clarifica, a rezolva. (A soluţiona un litigiu.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

soluţioná vb. (sil. -ţi-o-), ind. prez. 1 sg. soluţionéz, 3 sg. şi pl. soluţioneáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. soluţionéze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SOLUŢION//Á soluţionaéz tranz. (probleme) A examina amănunţit, oferind o soluţie; a dezlega; a rezolva; a delibera; a tranşa. /<fr. solutionner
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SOLUŢIONÁ vb. I. tr. A da o soluţie; a dezlega, a rezolva (o problemă, o chestiune). [pron. -ţi-o-. / < fr. solutionner].
Trimis de LauraGellner, 25.04.2007. Sursa: DN

SOLUŢIONÁ vb. tr. 1. a da o soluţie; a dezlega, a rezolva o problemă dificilă. 2. a pregăti o soluţie de ebonită care se pune pe un metal, pentru a se realiza aderenţa acestuia cu cauciucul. (< fr. solutionner)
Trimis de raduborza, 26.11.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • soluţioná — vb. (sil. ţi o ), ind. prez. 1 sg. soluţionéz, 3 sg. şi pl. soluţioneázã; conj. prez. 3 sg. şi pl. soluţionéze …   Romanian orthography

  • rezolva — REZOLVÁ, rezólv, vb. I. tranz. l. A găsi soluţia unei probleme. ♦ A pune capăt unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a soluţiona. 2. (Despre instrumente optice) A separa, a distinge amănunte cât mai fine ale obiectelor studiate. – Din… …   Dicționar Român

  • denegare — DENEGÁRE, denegări, s.f. Acţiunea de a denega şi rezultatul ei. ♦ Denegare de dreptate = refuzul nejustificat al unui organ de jurisdicţie de a soluţiona o pricină cu care a fost sesizat; denegaţie, tăgăduială. – v. denega. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • soluţionare — SOLUŢIONÁRE, soluţionări, s.f. Acţiunea de a soluţiona şi rezultatul ei; dezlegare, rezolvare. [pr.: ţi o ] – v. soluţiona. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SOLUŢIONÁRE s. 1. v. lămurire. 2. clarificare, rezolvare. (soluţionare …   Dicționar Român

  • arbitra — ARBITRÁ, arbitrez, vb. I. tranz. 1. A soluţiona un litigiu în calitate de arbitru. 2. A conduce desfăşurarea unei competiţii sportive. – Din fr. arbitrer. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  arbitrá vb. (sil. tra), ind. prez. 1 sg …   Dicționar Român

  • concilia — CONCILÍA, conciliez. vb. I. tranz. A pune de acord, a împăca, a înlătura divergenţele, contradicţiile dintre două sau mai multe păreri, idei, doctrine etc. ♦ (jur.) A încerca aplanarea sau evitarea unui litigiu prin împăcarea părţilor. [pr.: li… …   Dicționar Român

  • decide — DECÍDE, decíd, vb. III. 1. intranz. şi refl. A lua o hotărâre; a alege (între mai multe alternative), a se fixa (între mai multe posibilităţi). ♦ tranz. A hotărî, a soluţiona în mod definitiv. 2. tranz. A determina, a convinge, a îndupleca pe… …   Dicționar Român

  • delibera — DELIBERÁ, deliberéz, vb. I. 1. intranz. (Despre membrii unei instanţe judecătoreşti, ai unei adunări legiuitoare) A chibzui în comun şi a discuta (în secret) asupra luării unei hotărâri. 2. tranz. A decide, a rezolva. – Din fr. délibérer, lat.… …   Dicționar Român

  • judecătorie — JUDECĂTORÍE, judecătorii, s.f. Instituţie judecătorească având competenţa de a soluţiona (în primă sau în ultimă instanţă) anumite pricini prevazute de lege; clădire unde se află sediul acestei instanţe. ♦ Autoritate judiciară. – Judecător + suf …   Dicționar Român

  • jurisdicţie — JURISDÍCŢIE, jurisdicţii, s.f. 1. Putere, competenţă de a judeca a unui judecător sau a unei instanţe. 2. Totalitatea instanţelor judecătoreşti de acelaşi grad. 3. Ansamblul organelor care au competenţa de a judeca pricini de aceeaşi categorie. 4 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”