iscusit

iscusit
ISCUSÍT, -Ă, iscusiţi, -te, adj. 1. Îndemânatic, dibaci, abil, ingenios, priceput; învăţat. 2. Făcut cu pricepere, cu măiestrie, cu artă. – v. iscusi.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Iscusit ≠ nepriceput, neiscusit, netalentat, stângaci
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ISCUSÍT adj. 1. v. îndemânatic. 2. îndemânatic, priceput, (înv.) practicos, practisit. (Un doctor iscusit.) 3. ingenios. 4. v. inventiv. 5. v. artistic. 6. v. inteligent.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ISCUSÍT adj. v. arătos, chipeş, frumos, înţelept.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ISCUSÍ//T iscusittă (iscusitţi, iscusitte) şi adverbial 1) (despre persoane) Care face totul cu uşurinţă şi cu pricepere; abil; îndemânatic; dibaci. 2) Care este realizat cu dexteritate şi inteligenţă. Critică iscusittă. /v. a iscusi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • abil — ABÍL, Ă, abili, e, adj. (Adesea adverbial) Care este îndemânatic, iscusit, priceput, dibaci. ♦ Şmecher, descurcăreţ. – Din fr. habile, lat. habilis. Trimis de renata andra, 27.03.2002. Sursa: DEX 98  abíl1, ă adj. 1. îndemânatic, dibaci,… …   Dicționar Român

  • îndemânatic — ÎNDEMÂNÁTIC, Ă, îndemânatici, ce, adj. 1. Care execută bine şi uşor orice muncă manuală; iscusit, dibaci. ♦ (Adverbial) Cu îndemânare. 2. De care te foloseşti cu uşurinţă; comod. 3. (înv.) Potrivit, favorabil. [var.: îndemânátec, ă, îndemănátec,… …   Dicționar Român

  • dibaci — DIBÁCI, CE, dibaci, ce, adj. Îndemânatic, abil, priceput, iscusit. – cf. scr. g i b a k . Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  Dibaci ≠ neiscusit, nepriceput, stângaci, nedibaci Trimis de siveco, 22.10.2007. Sursa: Antonime  DIBÁCI …   Dicționar Român

  • industrios — INDUSTRIÓS, OÁSĂ, industrioşi, oase, adj., s.m. (înv.) 1. adj. Harnic, sârguincios; laborios. ♦ Iscusit, îndemânatic. 2. s.m. Industriaş. [pr.: tri os] – Din fr. industrieux, lat. industriosus. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa …   Dicționar Român

  • ingenios — INGENIÓS, OÁSĂ, ingenioşi, oase, adj. 1. Care are mult spirit inventiv, multă agerime de minte; iscusit, dibaci. 2. Care este alcătuit, elaborat cu inventivitate, cu măiestrie, cu iscusinţă etc. [pr.: ni os] – Din fr. ingénieux, lat. ingeniosus.… …   Dicționar Român

  • măiestru — MĂIÉSTRU, MĂIÁSTRĂ, măieştri, măiestre, adj. 1. (Despre oameni) Iscusit, abil, ingenios. ♦ Măiestrit (1). 2. (În basme) Înzestrat cu puteri magice; care demonstrează putere magică; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. Pasăre măiastră =… …   Dicționar Român

  • artefice — artefíce s. m. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ARTEFÍCE s.m. (Italienism) Meşter ; meşteşugar, muncitor. ♦ Artist. ♦ (fig.) Om dibaci, îndemânatic, iscusit. [< it. artefice, cf. lat. artifex]. Trimis de LauraGellner …   Dicționar Român

  • iscusi — ISCUSÍ, iscusesc, vb. IV. tranz. şi refl. (înv.) A (se) face mai îndemânatic, mai ager. mai isteţ; a (se) face mai fin, mai rafinat. – Din sl. iskusiti. Trimis de valeriu, 17.02.2009. Sursa: DEX 98  iscusí vb., ind. prez …   Dicționar Român

  • isteţ — ISTÉŢ, EÁŢĂ, isteţi, e, adj. Ager (la minte), deştept, iscusit, priceput. ♦ Vioi, sprinten. – Din sl. istĩcĩ. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Isteţ ≠ bleg, greoi, neghiob, prost, prostănac, redus, tâmp, tont, molâu, molatic,… …   Dicționar Român

  • meşteşugareţ — MEŞTEŞUGÁREŢ, Ă, meşteşugareţi, e, adj. (înv.) Iscusit, îndemânatic, dibaci, talentat. – Meşteşug + suf. areţ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MEŞTEŞUGÁREŢ adj. v. abil, deştept, dibaci, ingenios, iscusit, isteţ, îndemânatic,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”