inculpat

inculpat
INCULPÁT, -Ă, inculpaţi, -te, s.m. şi f. Persoană acuzată de o culpă; pârât, acuzat, învinuit. – v. inculpa. cf. fr. i n c u l p é.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

INCULPÁT s., adj. (jur.) acuzat, împricinat, învinuit, pârât, (livr.) incriminat, (pop.) pricinaş, (prin Transilv.) pricinat. (inculpatul are cuvântul!)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

inculpát s. m., pl. inculpáţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INCULPÁ//T inculpattă (inculpatţi, inculpatte) m. şi f. Persoană care este acuzată de o infracţiune şi este parte într-un proces penal; acuzat; învinuit. /v. a inculpa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INCULPÁT, -Ă s.m. şi f. Cel care este acuzat de o infracţiune, de o crimă etc.; acuzat. [cf. fr. inculpé].
Trimis de LauraGellner, 29.07.2006. Sursa: DN

INCULPÁT, -Ă s. m. f. cel acuzat de o infracţiune, de o crimă etc. (< fr. inculpé)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • inculpat — ada, enculpa, encupa, ado adj. et m. inculpée ; accusée. Janvier fa lo pecat, e març es inculpat prov …   Diccionari Personau e Evolutiu

  • inculpat — in|cul|pat Mot Agut Adjectiu variable …   Diccionari Català-Català

  • inculpát — s. m., pl. inculpáţi …   Romanian orthography

  • Inkulpat — Inculpat (Angeschuldigter oder Beschuldigter, aus spätlateinisch „inkulpieren“ = beschuldigen, vgl. lat. „culpa“ = Schuld) heißt der wegen eines schweren Vergehens Beschuldigte im Inquisitionsprozess vor Beginn des Verhörs. Nach Abschluss des… …   Deutsch Wikipedia

  • acuzat — ACUZÁT, Ă, acuzaţi, te, s.m. şi f. Persoană învinuită de ceva, contra căreia s a introdus o acţiune în justiţie; inculpat, pârât. – v. acuza. Trimis de ana zecheru, 26.06.2008. Sursa: DEX 98  ACUZÁT s., adj. v. inculpat. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • coinculpat — COINCULPÁT, Ă, coinculpaţi, te, s.m. şi f. Inculpat împreună cu alţii în aceeaşi infracţiune penală. [pr.: co in ] – Din fr. coinculpé. Trimis de hai, 28.06.2004. Sursa: DEX 98  coinculpát adj. (sil. co in ) → inculpat Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • alibi — ALIBÍ, alibiuri, s.n. 1. Dovadă de nevinovăţie rezultată din constatarea că, la data săvârşirii infracţiunii, cel învinuit se afla în altă parte decât la locul săvârşirii ei. 2. Mijloc de apărare care aduce în sprijin un alibi (1). 3. fig.… …   Dicționar Român

  • atenuant — ATENUÁNT, Ă, atenuanţi, te, adj. Care atenuează. ♢ Circumstanţe atenuante = împrejurări care contribuie la micşorarea vinii unui inculpat. [pr.: nu ant] – Din fr. atténuant. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Atenuant ≠ agravant… …   Dicționar Român

  • preventiv — PREVENTÍV, Ă, preventivi, e, adj. Care are ca scop preîntâmpinarea unui rău, împiedicarea apariţiei sau a răspândirii unei boli, a săvârşirii unei infracţiuni etc. ♢ (jur.) Arest preventiv sau închisoare (ori detenţiune) preventivă = deţinere… …   Dicționar Român

  • învinuit — ÎNVINUÍT, Ă, învinuiţi, te, adj. Care este sau a fost învinuit. ♦ (Substantivat) Persoană aflată sub urmărire penală; acuzat, inculpat, pârât. – v. învinui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNVINUÍT s., adj. v. inculpat. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”