inconştient

inconştient
INCONŞTIÉNT, -Ă, inconştienţi, -te, adj., s.n. I. adj. 1. Care nu este conştient, care nu ştie ce face, care şi-a pierdut cunoştinţa (ca urmare a unei stări patologice). 2. (Adesea adverbial) Care nu are o atitudine conştientă faţă de realitatea înconjurătoare; fără minte, fără judecată. ♦ (Despre fenomene psihice) Care scapă conştiinţei, de care omul nu-şi dă seama; involuntar, automat, instinctiv. II. s.n. Activitate psihică a omului de care el nu-şi dă seama, totalitate a fenomenelor psihice care scapă conştiinţei. [pr.: -şti-ent] – Din fr. inconscient (după conştient).
Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

Inconştient ≠ conştient
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

INCONŞTIÉNT adj., adv. 1. adj. v. leşinat. 2. adj. v. automat. 3. adv. automat. 4. adj. v. instinctiv. 5. adj. v. iresponsabil.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

inconştiént adj. m. conştient
Trimis de siveco, 20.02.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

INCONŞTIÉN//T inconştienttă (inconştientţi, inconştientte) 1) (despre persoane) Care nu este conştient; fără cunoştinţă. 2) şi adverbial Care nu-şi dă seama de ceea ce face; lipsit de conştiinţă; fără judecată. 3) şi adverbial (despre acţiuni, lucruri etc.) Care este făcut fără participarea conştiinţei sau a voinţei; efectuat din instinct; instinctiv; maşinal; automat; involuntar; mecanic. [Sil. -con-şti-ent] /<lat. inconsciens, inconştientntis, fr. inconscient
Trimis de siveco, 11.12.2007. Sursa: NODEX

INCONŞTIÉNT, -Ă adj. (adesea s.) 1. Care nu este conştient, care şi-a pierdut cunoştinţa. 2. Lipsit de conştiinţă; care nu are o atitudine conştientă în faţa realităţii. ♦ (Despre acţiuni) Făcut fără participarea conştientă a voinţei; involuntar. // s.n. Activitate psihică a omului nesupusă controlului conştiinţei. [pron. -şti-ent. / cf. fr. inconscient].
Trimis de LauraGellner, 28.07.2006. Sursa: DN

INCONŞTIÉNT, -Ă I. adj. (şi s. m. f.) 1. care nu este conştient, care şi-a pierdut cunoştinţa. 2. lipsit de conştiinţă; care nu are o atitudine conştientă în faţa realităţii. ♢ făcut fără participarea conştientă a voinţei; involuntar. II. s. n. activitate psihică a omului nesupusă controlului conştiinţei. (< fr. inconscient)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • instinctiv — INSTINCTÍV, Ă, instinctivi, e, adj. 1. Care ţine de instinct, instinctual. 2. (Adesea adverbial) Făcut din instinct, pe negândite; inconştient. – Din fr. instinctif. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  INSTINCTÍV adj. 1. inconştient,… …   Dicționar Român

  • tic — TIC1 interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul ritmic al ceasornicului, bătăile inimii etc., tic tac. – Onomatopee. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  TIC2, ticuri, s.n. Mişcare convulsivă, bruscă, spasmodică şi repetată,… …   Dicționar Român

  • automat — AUTOMÁT, Ă, automaţi, te, adj., s.n. 1. adj. (Despre aparate, maşini etc.) Care este acţionat printr un dispozitiv mecanic; (despre anumite operaţii; adesea adverbial) care se efectuează prin acţiunea unui dispozitiv mecanic. ♢ Armă automată (şi… …   Dicționar Român

  • conştient — CONŞTIÉNT, Ă, conştienţi, te, adj. 1. (Despre oameni) Care îşi dă seama de realitatea înconjurătoare, care are conştiinţă. 2. Care îşi dă seama de posibilităţile sale, de rolul care i revine în societate; ♦ Care realizează scopuri dinainte… …   Dicționar Român

  • cenzură — CENZÚRĂ, cenzuri, s.f. 1. Control prealabil exercitat, în unele state, asupra conţinutului publicaţiilor, spectacolelor, emisiunilor de radioteleviziune şi, în anumite condiţii, asupra corespondenţei şi convorbirilor telefonice; organ care… …   Dicționar Român

  • maşinal — MAŞINÁL, Ă, maşinali, e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care acţionează mecanic, automat, fără să gândească; inconştient. 2. (Rar) Care este caracteristic unei maşini (1), propriu maşinii, (ca) de maşină. – Din fr. machinal. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • aiurea — AIÚREA adv., adj. 1. adv. În alt loc, în altă parte; undeva, altundeva. ♢ Într aiurea = fără ţintă; la întâmplare. ♢ expr. A vorbi aiurea = a vorbi fără rost, a bâigui. ♢ (Cu valoare de interj. fam.) Aiurea! N ai dreptate. 2. adj. (fam.) Zăpăcit …   Dicționar Român

  • automatism — AUTOMATÍSM s.n. 1. Caracterul a ceea ce este automatic; mişcare (ca) de automat. 2. Înlănţuire de reacţii care se desfăşoară fără controlul centrilor nervoşi superiori; mişcare, gest stereotip la care nu participă conştiinţa. [Pr: a u ] – Din fr …   Dicționar Român

  • defulare — DEFULÁRE, defulări, s.f. Acţiunea de a defula şi rezultatul ei. – v. defula. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  defuláre s. f., g. d. art. defulării, pl. defulări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DEFULÁRE …   Dicționar Român

  • inconsciu — INCÓNSCIU, IE adj. (Italienism) Inconştient. [pron. sciu. / < it. inconscio]. Trimis de LauraGellner, 26.04.2005. Sursa: DN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”