- instinctiv
- INSTINCTÍV, -Ă, instinctivi, -e, adj. 1. Care ţine de instinct, instinctual. 2. (Adesea adverbial) Făcut din instinct, pe negândite; inconştient. – Din fr. instinctif.Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98INSTINCTÍV adj. 1. inconştient, instinctual. (Reflexe instinctiv.) 2. v. automat.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeinstinctív adj. m. (sil. -stinc-), pl. instinctívi; f. sg. instinctívă, pl. instinctíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficINSTINCTÍV instinctivă (instinctivi, instinctive) 1) şi adverbial (despre acţiuni, lucruri etc.) Care este efectuat dintr-un instinct; făcut fără participarea conştiinţei sau a voinţei; involuntar; mecanic; automat; inconştient; maşinal. 2) (despre persoane) Care este dominat (în acţiuni, fapte etc.) de instinct. [Sil. in-stinc-tiv] /<fr. instinctifTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINSTINCTÍV, -Ă adj. (adesea adv.) Din (de) instinct; inconştient. [cf. fr. instinctif].Trimis de LauraGellner, 04.08.2006. Sursa: DNINSTINCTÍV, -Ă adj. 1. instinctual. 2. (şi adv.) făcut din instinct. (< fr. instinctif)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.