defulare

DEFULÁRE, defulări, s.f. Acţiunea de a defula şi rezultatul ei. – v. defula.

Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



defuláre s. f., g.-d. art. defulării, pl. defulări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DEFULÁRE s.f. Revenire în conştiinţă a unui fapt emoţional refulat în inconştient. [< defula, după fr. défoulement].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN