- antepus
- Antepus ≠ postpusTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
care — CÁRE pron. interog. rel. I. (Pronume relativ; are rol de conjuncţie, ca element de legătură între propoziţia regentă unde se află numele căruia îi ţine locul şi propoziţia subordonată). 1. (Introduce propoziţii atributive) Cartea pe care trebuia… … Dicționar Român
acel — ACÉL1, ACEÁ, acei, acele, adj. dem. (antepus) (Arată că fiinţa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spaţiu sau timp, de vorbitor) Acel om. Acea casă. [gen. dat. sg.: acelui, acelei, gen. dat. pl.:… … Dicționar Român
acest — ACÉST, ACEÁSTĂ, aceşti, aceste, adj. dem. (antepus) 1. (Arată că fiinţa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spaţiu sau timp, de vorbitor) Acest deal. Această casă. 2. (În legătură cu substantive care… … Dicționar Român
cel — CEL, CEA, cei, cele, adj. dem. (antepus), art., adj., pron. dem. I. adj. dem. (antepus) (pop.) (Arată că fiinţa sau lucrul desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spaţiu sau în timp, de vorbitor). Ia în braţe cea… … Dicționar Român
ăst — ĂST, ÁSTĂ, ăşti, aste, adj.dem. (antepus) (pop. şi fam.) Acest, această. ♢ loc. adv. (De) astă dată = acum. Astă noapte (sau iarnă, primăvară etc.) = în noaptea (sau iarna, primăvara etc.) imediat precedentă. [gen. dat. sg.: ăstui, astei şi… … Dicționar Român
al — AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu al… … Dicționar Român
acél — adj. m. (antepus), g. d. acélui, pl. acéi; f. sg. aceá, g. d. acélei, pl. acéle; g. d. m. şi f. acélor … Romanian orthography
acést — adj. m. (antepus), g. d. acéstui, pl. acéşti; f. sg. aceástã, g. d. acéstei, pl. acéste; g. d. m. şi f. acéstor … Romanian orthography
amândói — num. m., f. amândóuã, g. d. (antepus) amândúror, (postpus) amândúrora … Romanian orthography
aiest — AIÉST, AIÁSTĂ, aieşti, aieste, adj. dem. (reg.: când urmează după substantiv are forma aiesta, aiasta) Acest. [gen. dat. sg.: aiestui, aiestei, gen. dat. pl. aiestor; (când are forma aiesta, aiasta) gen. dat … Dicționar Român