acest

acest
ACÉST, ACEÁSTĂ, aceşti, aceste, adj. dem. (antepus) 1. (Arată că fiinţa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spaţiu sau timp, de vorbitor) Acest deal. Această casă. 2. (În legătură cu substantive care arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acţiune) Care este în curs; curent, prezent (sau dintr-un viitor apropiat). Anul acesta. [gen.-dat. sg.: acestui, acestei, gen.-dat. pl.: acestor] – lat. *ecce-istu, ecce-ista.
Trimis de ana_zecheru, 19.10.2008. Sursa: DEX '98

ACÉST adj. (pop.) ăst, (reg.), aiest, cest, iest, ist. (Omul acest.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

acést adj. m. (antepus), g.-d. acéstui, pl. acéşti; f. sg. aceástă, g.-d. acéstei, pl. acéste, g.-d. m. şi f. acéstor
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ACÉST aceástă (acéşti, acéste) adj. dem. 1) (se foloseşte pentru a indica pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor) acest elev. Această carte. 2) Care este în curs; curent; prezent. /<lat. ecce-istu, ecce-ista
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ACÉST, ACEÁSTĂ, aceşti, aceste, adj. dem. (Arată că fiinţa sau lucrul al cărui nume îl determină este (mai) apropiat de subiectul vorbitor; când urmează după substantiv are forma acesta, aceasta) Acest deal. Casa aceasta. [gen.-dat. sg. acestui, acestei, gen.-dat. pl. acestor ; (când are forma acesta, aceasta) gen.-dat. sg. acestuia, acesteia, gen.-dat. pl. acestora. – var.: acésta, aceásta adj. dem.] – lat. ecce-*istu, ecce-*ista.
Trimis de tavi, 20.01.2006. Sursa: DLRM

acést, adj. şi pron.Aceasta, pron. f. (cu sens de neutru): după aceasta, apoi; afară de aceasta, pe deasupra, în plus. – var. (Mold.) aest (înv.), cest. Mr. aestu, aistu, megl. ţista, istr. ţăsta. Forme ale adj. antepus: acest (f. această), gen. acestui (f. acestei); pl. aceşti (f. aceste), gen acestor. Ca adj. postpus şi ca pron., i se adaugă -a enclitic, cf. acel. < lat. *eccum istum (Puşcariu 11; Candrea-Dens., 103; REW 4553; DAR; cf. Sandfeld, Syntaxe, 154-9); cf. it. questo, v. fr. cest (fr. ce), v. sp. aquesto. Pentru -a, cf. acel. Der. acestaşi, adj. şi pron. (acesta însuşi), cu -şi, cf. acelaşi; acestălalt , adj. şi pron. (cestălalt), cf. Iordan, BF, VI, 150.
Trimis de blaurb, 26.08.2006. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • AcEst — acetyl esterase …   Medical dictionary

  • acést — adj. m. (antepus), g. d. acéstui, pl. acéşti; f. sg. aceástã, g. d. acéstei, pl. acéste; g. d. m. şi f. acéstor …   Romanian orthography

  • acest — (G). Healing; remedy …   Dictionary of word roots and combining forms

  • AcEst — • acetyl esterase …   Dictionary of medical acronyms & abbreviations

  • aici — AÍCI adv. 1. În acest loc, în aceste locuri (relativ) apropiate de vorbitor. ♢ expr. (fam.) Până aici! = destul! ajunge! Pe aici ţi e drumul! = şterge o! pleacă! a plecat! a şters o! A se duce pe aici încolo = a pleca, a o şterge; a pleca fără… …   Dicționar Român

  • locotenent — LOCOTENÉNT, locotenenţi, s.m. 1. Grad de ofiţer superior sublocotenentului şi inferior locotenentului major; persoană care are acest grad. ♢ Locotenent major = grad de ofiţer superior locotenentului şi inferior căpitanului; persoană care poartă… …   Dicționar Român

  • carabă — CARÁBĂ, carabe, s.f. 1. (reg.) Fluier primitiv pe care şi l fac copiii dintr o ţeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă etc. 2. Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia. 3. (arg.) Palmă (2). – Din …   Dicționar Român

  • deja — DEJÁ adv. În acest (sau acel) moment, de pe acum (sau pe atunci), încă de pe acum (sau de pe atunci). – Din fr. déjà. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  DEJÁ adv. v. încă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  dejá adv …   Dicționar Român

  • fotosculptură — FOTOSCULPTÚRĂ, fotosculpturi, s.f. Procedeu de executare a statuilor, a busturilor etc., înregistrându se fotografic din mai multe părţi conturul corpului de sculptat şi reproducându se mecanic acest contur în material plastic. ♦ Sculptură… …   Dicționar Român

  • licenţă — LICÉNŢĂ, licenţe, s.f. 1. Titlu obţinut la terminarea studiilor superioare, pe baza unui examen prin care se dobândeşte dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor făcute; examen dat pentru obţinerea acestui titlu; p. ext. diplomă …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”