hogeag

hogeag
HOGEÁG, hogeaguri, s.n. 1. (reg.) Coş (la o casă); horn, fumar. 2. (înv.; în forma ogeac) Numele unui corp de trupă; loc sau local unde stătea acest corp. [var.: ogeác s.n.] – Din tc. ocak.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

HOGEÁG s. v. campadură, cămin, coş, horn.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

hogeág s. n., pl. hogeáguri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

HOGEÁG hogeaguri n. pop. Canal de evacuare a fumului din sobă, scos la o anumită înălţime deasupra acoperişului unei case; coş. /<turc. oţak
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • cahlă — CÁHLĂ, cahle, s.f. 1. (reg.) Coşul sobei sau deschizătura prin care iese fumul în tinda caselor ţărăneşti. 2. Placă de teracotă sau de faianţă folosită la construcţia sobelor. – Din ucr. kahlja. Trimis de valeriu, 01.02.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • campadură — CAMPADÚRĂ, campaduri, s.f. Deschizătură în acoperişul unei case ţărăneşti, pentru a lăsa să iasă fumul. – et. nec. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CAMPADÚRĂ s. (reg.) bagea, bageacă, cubea, cucumea, cucuvaie, fumar, hogeag,… …   Dicționar Român

  • coş — COŞ1, coşuri, s.n. 1. Obiect de diferite forme, făcut dintr o împletitură de nuiele, de papură, de rafie etc., cu sau fără toarte, care serveşte la transportarea sau la depozitarea unor obiecte; coşarcă. ♢ expr. A arunca (sau a da) la coş = a… …   Dicționar Român

  • fum — fumuri, s.n. I.1. Suspensie de particule solide într un mediu gazos, produsă în cursul arderii incomplete a materialelor combustibile (sau, artificial şi intenţionat, cu ajutorul unor substanţe chimice). ♦ Fig, Înceţoşare, tulbureală, ameţeală… …   Dicționar Român

  • fumar — FUMÁR, fumare, s.n. Deschizătură făcută în acoperişul caselor de la ţară, pentru a permite ieşirea fumului din sobe; hogeag, bageacă. – lat. fumarium. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FUMÁR s. v. campadură, cămin, coş, horn.… …   Dicționar Român

  • horn — HORN, hornuri, s.n. 1. Parte a coşului de fum la o casă, constituită din canalul îngropat în zidărie (şi din porţiunea ieşită în afară prin acoperiş); p. ext. întregul coş de fum al unei case. 2. Partea de deasupra vetrei ţărăneşti prin care… …   Dicționar Român

  • ogeac — OGEÁC, ogeacuri, s.n. v. hogeag. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ogeác, ogeácuri, s.n. (înv.; pop.) 1. corp de armată (seimeni, arnăuţi). 2. casă, familie, sălaş de ţigani. 3. breaslă, colonie, partid. 4. horn, coş. Trimis de blaurb,… …   Dicționar Român

  • ogeag — ogeág (= hogeag) s.n. (pl. ogeaguri) Trimis de gall, 05.02.2009. Sursa: DMLR …   Dicționar Român

  • ursoaică — URSOÁICĂ, ursoaice, s.f. 1. Femela ursului; ursoaie (1). 2. (reg.) Coş de sobă care trage fumul de la o sobă lăturalnică şi îl transportă într un coş mai mare; coş de nuiele lipite cu pământ, construit deasupra cuptorului, prin care iese fumul… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”