- ogeac
- OGEÁC, ogeacuri, s.n. v. hogeag.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ogeác, ogeácuri, s.n. (înv.; pop.) 1. corp de armată (seimeni, arnăuţi). 2. casă, familie, sălaş de ţigani. 3. breaslă, colonie, partid. 4. horn, coş.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DARogeác (ogeácuri), s.n. – 1. Cămin, familie, ansamblu de persoane care trăiesc în casă. – 2. Corp, corporaţie, grupare. – 3. (Mold.) Horn. – 4. (Olt.) Vestibulul în care se află de obicei vatra. – var. (Mold.) hogeac, (h)ogeag. Mr. ugeache, megl. ogeac. tc. ocak (Şeineanu, II, 276; Lokotsch 1587), cf. ngr. οὐτσάκι, alb., bg., sb. ogak.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.