ursoaică

ursoaică: URSOÁICĂ, ursoaice, s.f. 1. Femela ursului; ursoaie (1). 2. (reg.) Coş de sobă care trage fumul de la o sobă lăturalnică şi îl transportă într-un coş mai mare; coş de nuiele lipite cu pământ, construit deasupra cuptorului, prin care iese fumul până la acoperiş; ursoaie (2). 3. (reg.) Stâlp sau bârnă de susţinere la o construcţie; ursoaie (3). – Urs + suf. -oaică.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

URSOÁICĂ s. (zool.) (pop.) ursoaie. (ursoaică e femela ursului.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ursoáică s. f., g.-d. art. ursoáicei; pl. ursoáice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

URSOÁI//CĂ ursoaicăce f. 1) Femela ursului. 2) reg. Coş de sobă sau de cuptor pentru colectarea fumului produs la ardere şi evacuarea lui prin hogeag. 3) Element de susţinere, de sprijin (bârnă, stâlp) la o construcţie. /urs + suf. ursoaicăoaică

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

ursoáicã — s. f., g. d. art. ursoáicei; pl. ursoáice … Romanian orthography
ursoaie — URSOÁIE, ursoi, s.f. 1. (Rar) Ursoaică (1). 2. (reg.) Ursoaică (2). 3. (reg.) Ursoaică (3). ♦ Fiecare dintre bârnele în ale căror scobituri se fixează jugul joagărului. [pr.: soa ie] – Urs + suf. oaie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
urs — URS, urşi, s.m. 1. Mamifer omnivor cu trupul masiv, acoperit de o blană brună negricioasă sau roşcată, cu botul ascuţit şi cu coada scurtă (Ursus arctos). ♢ Urs alb (sau polar) = specie de urs cu blana albă, care trăieşte în regiunile arctice… … Dicționar Român
Cotnărel River — Coordinates: 47°13′27″N 26°04′22″E / 47.22417°N 26.07278°E / 47.22417; 26.07278 … Wikipedia
ursă — ÚRSĂ, urse, s.f. (astron.; livr.; în sintagma) Ursa Mare (sau Mică) = Carul Mare (sau Mic), v. car. – Din lat. ursa, fr. ourse. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÚRSĂ s. v. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soart … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias