bagea — BAGEÁ, bagele, s.f. (reg.) Bageacă. – Din tc. bağa. cf. bg. badja. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BAGEÁ s. v. campadură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bageá s … Dicționar Român
bageacă — BAGEÁCĂ, bageci, s.f. (reg.) Deschizătură în formă de ferestruică în acoperişul caselor ţărăneşti, al unei şuri etc. prin care pătrunde lumina şi care serveşte uneori drept horn; lucarnă, bagea. [var.: bageác s.n.] – Contaminare între bagea şi… … Dicționar Român
cubea — CUBEÁ s. v. boltă, campadură, cămin, coş, cupolă, horn. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cubeá ( éle), s.f. – 1. Cupolă. – 2. Fumar. tc. ku(m)be (Şeineanu, III, 43); cf. ngr. ϰουμπές, sb. kubé, sp. alcoba … Dicționar Român
cucumea — CUCUMEÁ s. v. campadură, cucuvaie, cucuvea. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cucumeá, cucuméle, s.f. (reg.) 1. cucuvea. 2. ochiul podului unei case ţărăneşti. Trimis de blaurb, 30.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
cucuvaie — CUCUVÁIE s.f. v. cucuvea. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CUCUVÁIE s. v. cucuvea. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime CUCUVÁIE s. v. campadură, cămin, coş, horn. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
fumar — FUMÁR, fumare, s.n. Deschizătură făcută în acoperişul caselor de la ţară, pentru a permite ieşirea fumului din sobe; hogeag, bageacă. – lat. fumarium. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FUMÁR s. v. campadură, cămin, coş, horn.… … Dicționar Român
hogeag — HOGEÁG, hogeaguri, s.n. 1. (reg.) Coş (la o casă); horn, fumar. 2. (înv.; în forma ogeac) Numele unui corp de trupă; loc sau local unde stătea acest corp. [var.: ogeác s.n.] – Din tc. ocak. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HOGEÁG s. v … Dicționar Român
marghioţă — MARGHIÓŢĂ s. v. campadură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pod — POD, poduri, s.n. I. 1. Construcţie de lemn, de piatră, de beton, de metal etc. care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ, susţinând o cale de comunicaţie terestră (şosea sau cale ferată) şi asigurând… … Dicționar Român
ursoaie — URSOÁIE, ursoi, s.f. 1. (Rar) Ursoaică (1). 2. (reg.) Ursoaică (2). 3. (reg.) Ursoaică (3). ♦ Fiecare dintre bârnele în ale căror scobituri se fixează jugul joagărului. [pr.: soa ie] – Urs + suf. oaie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
