gogoman

gogoman
GOGOMÁN, gogomani, s.m., GOGOMÁN, -Ă, gogomani, -e, adj. (fam. şi depr.) (Om) prostănac, nătărău. [var.: gugumán s.m., gugumán, -ă adj.] – cf. g o g.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GOGOMÁN adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

gogomán s. m., adj. m., pl. gogománi; f. sg. gogománă, pl. gogománe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GOGOMÁN gogomani m. fam. depr. Persoană care vădeşte lipsă de caracter şi de inteligenţă; prostănac; bleg. /Din reg. gog + oman
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

gogomán (gogománi), s.m. – Tonr, stupid, prost. – var. guguman. Creaţie expresivă, bazată pe *gog "tont", cu suf. expresiv -man (Şeineanu, Semasiol., 229; Iordan, BF, VII, 285), cf. gogă. Nu par posibile der. propuse de Cihac, II, 112 (de la gîg- cu suf. -man) şi Tiktin (de la gogu-mamei). – Der. gogomănie (var. gugumănie), s.f. (prostie, tîmpenie, nerozie). – Din rom. provine rut. gogoman (Candrea, Elemente, 408).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • gogomán — s. m., adj. m., pl. gogománi; f. sg. gogománã, pl. gogománe …   Romanian orthography

  • gogomănie — GOGOMĂNÍE, gogomănii, s.f. (fam. şi depr.) Prostie, neghiobie (comisă de cineva). [var.: gugumăníe s.f.] – Gogoman + suf. ie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GOGOMĂNÍE s. v. prostie …   Dicționar Român

  • nătă — Prefix care arată ideea de incapacitate sau prostie. Creaţie expresivă, pare să se bazeze pe imaginea de vorbire anormală, cf. sp. tonto, bobo, chocho, memo etc. – Der. nătăfleţ, adj. (prost, gogoman), comp. teflu şi fleţ, v. aici; năfletec, adj …   Dicționar Român

  • cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… …   Dicționar Român

  • chilău — chilău, chilăi, s.m. (reg.) ciocan ferecat, bătac, buzdugan, ghioagă. Trimis de blaurb, 05.04.2006. Sursa: DAR  chilắu ( ắi), s.n. – Ciocan de lemn, mai. pol. kilof (Cihac, II, 49) sau mag. külö (DAR); se pare că ambele cuvinte duc la tc. külünk …   Dicționar Român

  • coman — comán, cománi, s.m. (reg.) drac, diavol. Trimis de blaurb, 22.04.2006. Sursa: DAR  comán s.n. – Diavolul. Cuvînt rar, atestat o singură dată, în Mold. După DAR, de la numele cumanilor, popor turanic care a ocupat partea răsăriteană a României în …   Dicționar Român

  • gogleţ — gogléţ, eáţă, adj. (reg.) gogoman, fleţ. Trimis de blaurb, 16.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • gogă — gógă s.f. (reg., înv.) 1. nucă cojită. 2. gogoriţă. Trimis de blaurb, 16.05.2006. Sursa: DAR  gógă ( gi), s.f. – 1. Nucă. – 2. Baubau, sperietoare. Creaţie expresivă, cf. cocă. Coincide cu alte formaţii de acelaşi tip, ca alb. gogë baubau , mag …   Dicționar Român

  • guguman — GUGUMÁN, Ă, gugumani, e, s.m., adj. v. gogoman. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • găman — GĂMÁN, gămani, s.m. (pop.) Om foarte mâncăcios; mâncău. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GĂMÁN s. v. mâncăcios, mâncău. Trimis de siveco, 12.05.2008. Sursa: Sinonime  gămán s. m., pl. gămáni …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”