genţiană — GENŢIÁNĂ, genţiane, s.f. Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotată sau în formă de clopot; ghinţură (Gentiana). [pr.: ţi a . – var.: ghinţiánă s.f.] – … Dicționar Român
fiere — FIÉRE s.f. 1. Lichid amar, de culoare galbenă verzuie, secretat de ficat; bilă1. ♢ expr. A vărsa fiere, se zice despre o persoană plină de necaz, de ciudă, de mânie (care se manifestă cu violenţă). ♦ fig. Amărăciune, supărare, necaz. 2. (Şi în… … Dicționar Român
cupe — CÚPE s. pl. v. genţiană, ghinţură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
jinteră — jínteră, jíntere, s.f. (reg.) plantă ierboasă cu flori albastre grămădite în vârful tulpinii (are gust amar şi se foloseşte contra frigurilor); ghinţură, jinţură, urechelniţă, fierea pământului, opincea, şerpânţă. Trimis de blaurb, 26.06.2006.… … Dicționar Român
jiţă — jíţă s.f. (reg.) filon, vână. Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DAR jíţă (jíţe), s.f. – 1. Filon, vînă. – 2. Sfoară, legătură. bg., sb. žica (Cihac, II, 160; Conev 60; DAR). În Munt. şi Banat; cf. nojiţă. Trebuie să fie cuvînt identic cu… … Dicționar Român
ochincea — OCHINCEÁ s. v. genţiană, ghinţură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
potroacă — POTROÁCĂ, potroace, s.f. 1. (La pl.) Ciorbă din măruntaie de pasăre, acrită cu borş sau cu zeamă de varză; măruntaie de pasăre cu care se prepară această ciorbă. ♦ (Adverbial şi adjectival) Foarte acru. 2. Mâncare foarte sărată. ♦ (Adjectival şi… … Dicționar Român