Dicționar Român. 2013.
transparent — TRANSPARÉNT, Ă, transparenţi, te, adj., s.n. I. adj. 1. Care poate fi străbătut de radiaţii electromagnetice (mai ales de lumină), fără ca acestea să fie absorbite sau difuzate; prin care se poate vedea clar, care lasă să se vadă limpede conturul … Dicționar Român
cartomanţie — CARTOMANŢÍE s.f. (Rar) Ghicit în cărţi. – Din it. cartomanzia. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 cartomanţíe s. f., art. cartomanţía, g. d. cartomanţíi, art. cartomanţíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
bob — I. (plantã) s. m. II. (sãmânţã folositã la ghicit) s. m., pl. bobi III. (sãmânţã) s. n., pl. boábe IV. (sanie) s. n., pl. bóburi … Romanian orthography
bob — BOB2, boburi, s.n. Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în faţă, care, dirijate (cu ajutorul unui volan sau în alt mod), servesc la cotit. ♦ Sportul practicat cu acest fel de sanie; bobslei. – Din engl., fr. bob[sleigh]. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
cimili — CIMILÍ, cimilesc, vb. IV. intranz. (reg.) A spune, a face sau a interpreta cimilituri. – et. nec. Trimis de hai, 07.02.2008. Sursa: DEX 98 cimilí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl … Dicționar Român
divinatoriu — DIVINATÓRIU, IE, divinatorii, adj. (livr.) Care aparţine divinaţiei, privitor la divinaţie, bazat pe divinaţie. – Din fr. divinatoire. Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa: DEX 98 divinatóriu adj. m. [ riu pron. riu], f. divinatórie (sil.… … Dicționar Român
ghici — GHICÍ, ghicesc, vb. IV. tranz. 1. A descoperi, a afla, a înţelege ceva (mai mult intuitiv sau prin deducţie); a intui, a prevedea, a întrezări. ♢ loc. adv. Pe ghicite = la întâmplare sau în mod intuitiv. ♦ A dezlega o ghicitoare. 2. (în… … Dicționar Român
ghicitoare — GHICITOÁRE, ghicitori, s.f. v. ghicitor. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHICITOÁRE s. v. cimilitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ghicitoáre (persoană) s. f., g. d. art. ghicitoárei; … Dicționar Român
ghicitor — GHICITÓR, OÁRE, ghicitori, oare, s.m. şi f., GHICITOÁRE, ghicitori, s.f. 1. s.m. şi f. Persoană care se îndeletniceşte cu prezicerea (prezice) viitorului (II 2). 2. s.f. Specie a literaturii populare, de obicei în versuri, în care se prezintă sub … Dicționar Român
ghioc — GHIÓC1, ghioci, s.m. (bot.; reg.) Albăstrea. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHIÓC2, ghiocuri, s.n. Gen de melci cu cochilia mare, ovală, cu aspect de porţelan, care trăiesc în mările calde (Cypraea); p. restr. cochilia… … Dicționar Român
