ghicitoáre — I. (persoanã) s. f., g. d. art. ghicitoárei; pl. ghicitoáre II. (cimiliturã) s. f., g. d. art. ghicitórii; pl. ghicitóri … Romanian orthography
enigmă — ENÍGMĂ, enigme, s.f. Lucru greu de înţeles, nelămurit, ascuns; taină, mister1. ♦ Ghicitoare, şaradă. – Din fr. énigme, lat. aenigma. Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ENÍGMĂ s. v. mister. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ghici — GHICÍ, ghicesc, vb. IV. tranz. 1. A descoperi, a afla, a înţelege ceva (mai mult intuitiv sau prin deducţie); a intui, a prevedea, a întrezări. ♢ loc. adv. Pe ghicite = la întâmplare sau în mod intuitiv. ♦ A dezlega o ghicitoare. 2. (în… … Dicționar Român
cimilitură — CIMILITÚRĂ, cimilituri, s.f. (pop.) Ghicitoare. – Cimili + suf. tură. Trimis de romac, 14.04.2004. Sursa: DEX 98 CIMILITÚRĂ s. v. ghicitoare, proverb, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
şaradă — ŞARÁDĂ, şarade, s.f. Un fel de ghicitoare în versuri sau formată din cifre simbolice, desene, care propune aflarea unui cuvânt cu ajutorul părţilor sau silabelor lui, fiecare dintre acestea având o semnificaţie proprie. ♢ expr. A vorbi în şarade … Dicționar Român
cimili — CIMILÍ, cimilesc, vb. IV. intranz. (reg.) A spune, a face sau a interpreta cimilituri. – et. nec. Trimis de hai, 07.02.2008. Sursa: DEX 98 cimilí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl … Dicționar Român
pitie — PÍTIE s.f. 1. (Mit.) Preoteasă a lui Apolo la templul din Delfi. 2. (fam.) Ghicitoare, prezicătoare. [< fr. pythie, cf. gr. Pythia]. Trimis de LauraGellner, 25.07.2005. Sursa: DN PÍTIE s. f. 1. (mit.) preoteasă a zeului Apolo la templul din… … Dicționar Român
pitonisă — PITONÍSĂ s.f. (Ant.) Femeie care pretindea că poate ghici viitorul. ♦ (fig.) Ghicitoare. [< lat., gr. pythonissa, cf. fr. pythonisse]. Trimis de LauraGellner, 25.07.2005. Sursa: DN PITONÍSĂ s. f. 1. (ant.) femeie care pretindea că poate… … Dicționar Român
babă — BÁBĂ, babe, s.f. I. Femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinereţe; băbătie, babetă1. ♦ spec. Femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc. ♢ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele… … Dicționar Român
bob — BOB2, boburi, s.n. Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în faţă, care, dirijate (cu ajutorul unui volan sau în alt mod), servesc la cotit. ♦ Sportul practicat cu acest fel de sanie; bobslei. – Din engl., fr. bob[sleigh]. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român