cimilitúrã — s. f., g. d. art. cimilitúrii; pl. cimilitúri … Romanian orthography
ghici — GHICÍ, ghicesc, vb. IV. tranz. 1. A descoperi, a afla, a înţelege ceva (mai mult intuitiv sau prin deducţie); a intui, a prevedea, a întrezări. ♢ loc. adv. Pe ghicite = la întâmplare sau în mod intuitiv. ♦ A dezlega o ghicitoare. 2. (în… … Dicționar Român
cimili — CIMILÍ, cimilesc, vb. IV. intranz. (reg.) A spune, a face sau a interpreta cimilituri. – et. nec. Trimis de hai, 07.02.2008. Sursa: DEX 98 cimilí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl … Dicționar Român
ghicitoare — GHICITOÁRE, ghicitori, s.f. v. ghicitor. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHICITOÁRE s. v. cimilitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ghicitoáre (persoană) s. f., g. d. art. ghicitoárei; … Dicționar Român
ghicitoáre — I. (persoanã) s. f., g. d. art. ghicitoárei; pl. ghicitoáre II. (cimiliturã) s. f., g. d. art. ghicitórii; pl. ghicitóri … Romanian orthography
ghicitor — GHICITÓR, OÁRE, ghicitori, oare, s.m. şi f., GHICITOÁRE, ghicitori, s.f. 1. s.m. şi f. Persoană care se îndeletniceşte cu prezicerea (prezice) viitorului (II 2). 2. s.f. Specie a literaturii populare, de obicei în versuri, în care se prezintă sub … Dicționar Român
macitură — macitúră s.f. (înv.) cimilitură. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
proverb — PROVÉRB, proverbe, s.n. 1. Învăţătură morală populară născută din experienţă, exprimată printr o formulă eliptică sugestivă, de obicei metaforică, ritmică sau rimată; zicală, zicătoare, parimie. 2. (Franţuzism) Operă dramatică scurtă, al cărei… … Dicționar Român
