ciubuc — CIUBÚC, (1, 2) ciubuce, (3) ciubucuri, s.n. 1. Pipă (orientală) cu ţeava lungă. ♦ Ţeavă de lulea. 2. Ornament în relief care marchează marginile unui perete, ale tavanului, ferestrei etc. 3. fig. (fam.) Avantaj sau câştig ilicit. – Din tc. çubuk … Dicționar Român
falţ — FALŢ, falţuri, s.n. 1. Cleşte de formă specială, folosit la tragerea pe calapod a feţelor încălţămintei. 2. Fiecare dintre bucăţile mici de piele care cad în urma prelucrării pieilor la maşina de fălţuit. 3. Tăietură, scobitură făcută pe marginea … Dicționar Român
fălţuire — FĂLŢUÍRE s.f. Acţiunea de a fălţui; fălţuit1. – v. fălţui. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 FĂLŢUÍRE s. (tehn.) fălţuit, lămbuire. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime fălţuíre s. f., g. d. art. fălţuírii … Dicționar Român
fălţuitor — FĂLŢUITÓR, OÁRE, fălţuitori, oare s. 1. s.m. şi f. Persoană calificată în operaţiile de fălţuire. 2. s.n. Unealtă (rindea specială, cuţit etc.) cu care se fălţuieşte. [pr.: ţu i ] – Fălţui + suf. tor. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
val — VAL1, valuri, s.n. I. 1. Masă de apă care înaintează prin mişcări oscilatorii la suprafaţa unei mări, a unui fluviu etc., formând creste şi adâncituri; talaz. ♢ loc. adv. Val vârtej = în mare grabă, foarte repede; vijelios. În valuri sau valuri… … Dicționar Român
