- val
- VAL1, valuri, s.n. I. 1. Masă de apă care înaintează prin mişcări oscilatorii la suprafaţa unei mări, a unui fluviu etc., formând creste şi adâncituri; talaz. ♢ loc. adv. Val-vârtej = în mare grabă, foarte repede; vijelios. În valuri sau valuri-valuri = a) unul după altul, succesiv; b) din plin, cu grămada. ♢ expr. Valurile vieţii (sau lumii, lumeşti) = greutăţile, încercările prin care trece omul în viaţă; vicisitudinile vieţii. Valurile tinereţii = inconsecvenţa, dibuirile inerente vârstei tinere. Valul (sau valurile) vremii = curgere, trecere a vremii (cu toate evenimentele ei). 2. p. anal. Ceea ce se mişcă, vine în cantitate mare sau se năpusteşte ca nişte valuri (I 1); ceea ce poate fi comparat (ca formă şi mişcare) cu un val. 3. fig. (înv. şi pop.) Încercare grea; neplăcere, necaz. II. 1. Cantitate de ţesătură înfăşurată pe un cilindru special de lemn sau de carton; vălătuc, trâmbă. ♢ Val de tei = sul făcut din şuviţe lungi de scoarţă de tei care se folosesc ca sfoară de legat. 2. (tipogr.) Piesă cilindrică de metal la presele de imprimat şi de fălţuit. 3. (reg.) Tăvălug. 4. (pop.) Sul mobil de lemn sau de metal, pe care se înfăşoară lanţul care ţine găleata la o fântână. 5. (În sintagma) Valul ştreangului = laţul cu care se prinde ştreangul sau şleaul de crucea căruţei. – Din sl. valŭ.Trimis de bogdanrsb, 11.08.2002. Sursa: DEX '98VAL2, valuri, s.n. Meterez de pământ care servea în antichitate ca fortificaţie militară. – Din lat. vallum. cf. germ. W a l l, it. v a l l o.Trimis de bogdanrsb, 07.11.2006. Sursa: DEX '98VAL s. 1. talaz, undă. (valurile mării.) 2. v. buclă. 3. v. vârtej. 4. (tehn.) (reg.) juvăţ, orcicar. (valul prinde şleaul sau ştreangul la crucea căruţei.) 5. v. sul.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimespárge-val s. n., pl. spárge-váluriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficval (masă de apă, trâmbă, instrument, meterez) s. n., pl. váluriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVAL s.n. Formă de relief din jurasic, reprezentând o vale sinclinală (sinclinal). [< fr., engl. val].Trimis de LauraGellner, 19.10.2008. Sursa: DNVAL s. n. meterez de pământ, ca fortificaţie militară. (< lat. vallum, germ. Wall, it. vallo)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.