furnicar

furnicar
FURNICÁR1, furnicare, s.n. 1. Ridicătură mică de pământ care adăposteşte o colonie de furnici; muşuroi. ♦ Totalitatea furnicilor dintr-un muşuroi. 2. fig. Mulţime (de oameni) care mişună. – lat. *formicarius.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FURNICÁR2, furnicari, s.m. 1. (ornit.) Albinărel. 2. Mamifer din America de Sud, cu capul lung şi îngust, cu botul ascuţit, cu limba lungă şi cleioasă, care se hrăneşte cu furnici (Myrmecophaga jubata). – Furnică + suf. -ar.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FURNICÁR s. 1. muşuroi. (Un furnicar de furnici.) 2. v. prigorie.
Trimis de siveco, 20.10.2007. Sursa: Sinonime

furnicár (zool.) s. m., pl. furnicári
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

furnicár (muşuroi) s. n., pl. furnicáre
Trimis de siveco, 16.10.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

FURNICÁR1 furnicare n. 1) Movilă mică de pământ în care trăieşte o colonie de furnici; muşuroi. 2) Totalitate a furnicilor dintr-o astfel de movilă. 3) fig. Mulţime de oameni sau de animale care mişună. /<lat. formicarius
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FURNICÁR2 furnicari m. Mamifer exotic cu botul alungit şi îngust, cu limbă lungă şi lipicioasă, care se hrăneşte cu furnici. /furnică + suf. -ar
Trimis de siveco, 20.10.2007. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • furnicár — I. (zool.) s. m., pl. furnicári II. (muşuroi) s. n., pl. furnicáre …   Romanian orthography

  • muşuroi — MUŞURÓI1, muşuroaie, s.n. 1. Moviliţă formată din ţărâna pe care o aruncă la suprafaţa solului furnicile, cârtiţele etc. când îşi sapă coridoarele subterane; p. ext. grup de furnici care locuiesc într un furnicar; furnicar. 2. Grămadă de pământ… …   Dicționar Român

  • furnică — FURNÍCĂ, furnici, s.f. (La pl.) Grup de insecte din ordinul himenopterelor, de talie mică sau mijlocie, negre sau roşii, care trăiesc în colonii; (şi la sg.) insectă care face parte din acest grup. ♢ Harnic ca o furnică, se spune despre un om… …   Dicționar Român

  • mâş — mîş Radical care pare să exprime ideea de bîzîială, sau de mişuneală sau cea de pîlpîială. Creaţie expresivă, paralelă cu fîş, hîş. – Der. mîşăi, vb. (Olt., despre cîini, a adulmeca); mîşcîi, vb. (Munt., a se bălăbăni); mişui, vb. (a furnica, a… …   Dicționar Român

  • albinar — ALBINÁR, albinari, s.m. 1. (pop.) Apicultor. 2. (ornit.) Prigoare. – Albină + suf. ar. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ALBINÁR s. v. apicultor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ALBINÁR s …   Dicționar Român

  • albinel — ALBINÉL s. v. albinărel, furnicar, prigorie, viespar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • albină — ALBÍNĂ, albine, s.f. 1. Insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt şi lins, iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos, şi care trăieşte în familii, producând miere… …   Dicționar Român

  • albinărel — ALBINĂRÉL, albinărei, s.m. Pasăre migratoare cu pene viu şi pestriţ colorate, care se hrăneşte cu insecte, în special cu albine şi viespi; prigoare, furnicar, albinar (Merops apiaster). – Albinar + suf. el. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • gângă — gângă, gângi, s.f. (reg.) furnicar, mulţime de fiinţe. Trimis de blaurb, 12.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • lup — LUP, lupi, s.m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blană sură, cu gâtul gros, cu capul mare, cu botul şi urechile ascuţite şi cu coada stufoasă (Canis lupus). ♢ expr. Lup îmbrăcat în piele de …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”