Dicționar Român. 2013.
furnicar — FURNICÁR1, furnicare, s.n. 1. Ridicătură mică de pământ care adăposteşte o colonie de furnici; muşuroi. ♦ Totalitatea furnicilor dintr un muşuroi. 2. fig. Mulţime (de oameni) care mişună. – lat. *formicarius. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
mâş — mîş Radical care pare să exprime ideea de bîzîială, sau de mişuneală sau cea de pîlpîială. Creaţie expresivă, paralelă cu fîş, hîş. – Der. mîşăi, vb. (Olt., despre cîini, a adulmeca); mîşcîi, vb. (Munt., a se bălăbăni); mişui, vb. (a furnica, a… … Dicționar Român
furnicár — I. (zool.) s. m., pl. furnicári II. (muşuroi) s. n., pl. furnicáre … Romanian orthography
acantestezie — acantestezíe s.f. tulburare a sensibilităţii tactile constând în senzaţia de furnicare, de înţepături. (< fr. acanthesthésie) Trimis de aurelian, 13.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
fojgăială — FOJGĂIÁLĂ, fojgăieli, s.f. (reg.) Fojgăire. – Fojgăi + suf. eală. Trimis de zaraza joe, 03.01.2004. Sursa: DEX 98 FOJGĂIÁLĂ s. v. agitaţie, animaţie, colcăială, foială, foire, forfotă, forfoteală, frământare, furnicare, mişcare, mişuială,… … Dicționar Român
forfotă — FÓRFOTĂ s.f. Mişcare grăbită şi zgomotoasă de colo până colo; forfoteală, foială. ♢ expr. (Adverbial) A umbla forfota = a umbla grăbit (şi fără rost) de colo până colo; a forfoti. [var.: fórfot s.n.] – Din forfoti (derivat regresiv). Trimis de… … Dicționar Român
fâţâială — FÂŢÂIÁLĂ, fâţâieli, s.f. Faptul de a (se) fâţâi; umblet fără rost, agitat, dintr un loc într altul; fâţâit. [pr.: ţâ ia ] – Fâţâi + suf. eală. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 FÂŢÂIÁLĂ s. v. agitaţie, animaţie, colcăială, foială,… … Dicționar Român
fâţâire — FÂŢÂÍRE s. v. agitaţie, animaţie, colcăială, foială, foire, forfotă, forfoteală, fră mântare, furnicare, mişcare, mişuială, mişunare, roială, viermuială, viermuire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
fâţâit — FÂŢÂÍT s.n. Fâţâială. – v. fâţâi. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FÂŢÂÍT s. v. agitaţie, animaţie, colcăială, foială, foire, forfotă, forfoteală, fră mântare, furnicare, mişcare, mişuială, mişunare, roială, viermuială, viermuire.… … Dicționar Român
mirmecofil — MIRMECOFÍL, Ă, mirmecofili, e, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.f. (Plantă) pe care trăiesc furnici sau care este polenizată de către furnici. 2. adj., s.m. (Animal) care trăieşte în simbioză cu furnicile. – Din fr. myrmécophile. Trimis de… … Dicționar Român
