forfota — fórfota adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
fórfotã — s. f., g. d. art. fórfotei … Romanian orthography
foială — FOIÁLĂ, foieli, s.f. Faptul de a (se) foi2; mişcare de colo până colo; forfotă, foire; forfoteală. [pr.: fo ia lă] – Foi2 + suf. eală. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FOIÁLĂ s. v. forfotă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
foire — FOÍRE, foiri, s.f. Acţiunea de a (se) foi2 şi rezultatul ei; forfotă, foială. – v. foi2. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FOÍRE s. v. forfotă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime foíre s. f., g. d. art. foírii; … Dicționar Român
forfoteală — FORFOTEÁLĂ, forfoteli, s.f. Forfotă. – Forfoti + suf. eală. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FORFOTEÁLĂ s. v. forfotă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime forfoteálă s. f., g. d. art. forfotélii; … Dicționar Român
mişcare — MIŞCÁRE, mişcări, s.f. Acţiunea de a (se) mişca şi rezultatul ei. 1. 1. Ieşire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziţiei; deplasare a unui obiect sau a unei fiinţe. ♢ Mişcare seismică = cutremur de pământ. Mişcări … Dicționar Român
agitaţie — AGITÁŢIE, agitaţii, s.f. 1. Mişcare intensă încoace şi încolo de oameni, de vehicule etc. 2. Stare de nelinişte excesivă, de tulburare, de tensiune nervoasă (manifestată prin mişcări grăbite şi dezordonate). 3. (Şi în sintagma agitaţie politică)… … Dicționar Român
animaţie — ANIMÁŢIE s.f. Mişcare continuă şi zgomotoasă (de fiinţe, vehicule etc.); însufleţire. – Din fr. animation, lat. animatio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ANIMÁŢIE s. 1. antren, însufleţire, vioiciune, (rar) vivacitate,… … Dicționar Român
busculadă — BUSCULÁDĂ, busculade, s.f. Înghesuială, învălmăşeală. – Din fr. bousculade. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BUSCULÁDĂ s. v. aglomeraţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime busculádă s. f., g. d. art. busculádei; … Dicționar Român
colcăială — COLCĂIÁLĂ s.f. Faptul de a colcăi; zgomot făcut de cineva sau de ceva care colcăie. [pr.: că ia ] – Colcăi + suf. eală. Trimis de hai, 28.06.2004. Sursa: DEX 98 COLCĂIÁLĂ s. v. forfotă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime COLCĂIÁLĂ… … Dicționar Român