albină — ALBÍNĂ, albine, s.f. 1. Insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt şi lins, iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos, şi care trăieşte în familii, producând miere… … Dicționar Român
prigoare — PRIGOÁRE, prigori, s.f. Pasăre migratoare zveltă, de mărimea unei turturele, viu colorată (cu roşu, galben, negru, albastru verzui), cu ciocul lung şi subţire, care trăieşte pe malurile lutoase ale apelor şi se hrăneşte mai ales cu albine şi… … Dicționar Român
prigorie — PRIGÓRIE s.f. v. prigoare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRIGÓRIE s. (ornit.; Merops apiaster) albinărel, furnicar, viespar, (reg.) albinar, albinel, ploier, ploieşte, ploiete, prigorean, viespariţă, ciuma albinelor, lupul… … Dicționar Român
viespar — VIESPÁR, (1) viespare, s.n., (2,3) viespari, s.m. 1. s.n. Cuib de viespi. ♦ fig. Mulţime de fiinţe care mişună. ♦ fig. Loc periculos, primejdios. 2. s.m. (entom.) Gărgăun. 3. s.m. (ornit.) Albinărel. – Viespe … Dicționar Român
albinar — ALBINÁR, albinari, s.m. 1. (pop.) Apicultor. 2. (ornit.) Prigoare. – Albină + suf. ar. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ALBINÁR s. v. apicultor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ALBINÁR s … Dicționar Român
albinel — ALBINÉL s. v. albinărel, furnicar, prigorie, viespar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
furnicar — FURNICÁR1, furnicare, s.n. 1. Ridicătură mică de pământ care adăposteşte o colonie de furnici; muşuroi. ♦ Totalitatea furnicilor dintr un muşuroi. 2. fig. Mulţime (de oameni) care mişună. – lat. *formicarius. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
furnică — FURNÍCĂ, furnici, s.f. (La pl.) Grup de insecte din ordinul himenopterelor, de talie mică sau mijlocie, negre sau roşii, care trăiesc în colonii; (şi la sg.) insectă care face parte din acest grup. ♢ Harnic ca o furnică, se spune despre un om… … Dicționar Român
lup — LUP, lupi, s.m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blană sură, cu gâtul gros, cu capul mare, cu botul şi urechile ascuţite şi cu coada stufoasă (Canis lupus). ♢ expr. Lup îmbrăcat în piele de … Dicționar Român
merop — MERÓP s. v. albinărel, furnicar, prigorie, viespar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
