- funingine
- FUNÍNGINE, funingini, s.f. Materie neagră sau neagră-brună, rezultată din arderea incompletă a corpurilor organice, alcătuită mai ales din cărbune, care se depune pe partea interioară a coşurilor, a sobelor etc. – lat. fuligo, -inis.Trimis de LauraGellner, 15.05.2004. Sursa: DEX '98FUNÍNGINE s. (rar) zgură, (reg.) scrum, steregie, (Munt.) negreală, (Mold. şi Transilv.) sajă. (funingine formată pe hornuri.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimefuníngine s. f., g.-d. art. funínginii; pl. funínginiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFUNÍNGIN//E funinginei f. Substanţă neagră, pulverulentă şi moale, provenită din arderea incompletă a unor corpuri organice, a unor obiecte etc., care se depune pe părţile interioare ale sobelor, cuptoarelor etc. [art. funinginea; G.-D. funinginii] /<lat. fuligo, funingineinisTrimis de siveco, 19.08.2007. Sursa: NODEXfuníngine (funíngini), s.f. – Materie neagră rezultată din arderea incompletă a corpurilor organice. – var. funigine, (Trans.) funi(n)gănă. Mr. furi(n)dzine. lat. fŭlῑgo, fŭlĭgĭnem (Puşcariu 675; Candrea-Dens., 586; REW 3558; DAR), cf. it. fuliggine, sp. hollin, port. fuligem. Rezultatul normal, *furigine, a fost modificat prin asimilare (cf. Candrea, Éléments, 42; Rosetti, Rhotacisme, 20). – Der. funinginat, adj. (negru), care, după Candrea-Dens., 687 şi DAR, reprezintă lat. fŭlĭgĭnatus pare mai curînd der. intern; funingiu, adj. (negru ca funinginea); funinginos, adj. (ca funinginea; negru).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.