fleşcăraie — FLEŞCĂRÁIE s.f. Noroi mult amestecat cu apă şi cu zăpadă. – Fleaşcă + suf. ăraie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FLEŞCĂRÁIE s. 1. fleşcăială, (reg.) bleoştiraie. (După ploaie s a făcut fleşcăraie.) 2. v. lapoviţă. Trimis de… … Dicționar Român
fleşcăială — FLEŞCĂIÁLĂ, fleşcăieli, s.f. Fleaşcă. [pr.: că ia ] – Fleşcăi + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FLEŞCĂIÁLĂ s. 1. v. fleşcăraie. 2. v. lapoviţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
Romanian profanity — ( înjurătură ) refers to a set of words considered blasphemous or inflammatory in the Romanian language. The Romanian fă , traseistă , putoare , haimana , parașută , muistă (mostly used to denote prostitutes that agree to have oral sex as well),… … Wikipedia
bleau — BLEAU1 subst. (reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă. Et.nec. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLEAU2, bleauri, s.n. (reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului. [var.: bleah, bleav… … Dicționar Român
cleaşcă — cleáşcă s.f. (reg.) 1. instrument de lemn cu care ciubărarii moţi prind doagele de cerc; cârligel, schimbaş. 2. (reg.) maşină hodorogită. 3. mămăligă rău făcută, cir, fleaşcă, terci. Trimis de blaurb, 14.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
comânji — comânjí, comânjésc, vb. IV (reg.) a (se) murdări; a (se) unge; a (se) tăvăli. Trimis de blaurb, 22.04.2006. Sursa: DAR comînjí ( jésc, ít), vb. – A murdări, a mînji, a spurca. – var. (Mold.) tămînji. Origine expresivă, plecînd de la mînji.… … Dicționar Român
fleaşc — interj. Cuvânt care redă sunetul produs la lovirea unui corp moale (şi elastic). [var.: fleóşc interj.] – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 fleaşc / fleoşc interj. Trimis de siveco, 10.09.2005. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
fleci — s.f. pl. (În expr.) A (se) face fleci = a (se) turti, a (se) zdrobi, a (se) fleşcăi, (reg.) a (se) fleci. – Probabil din *fleacă, cf. fleică. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: Neoficial FLECÍ, flecesc, v. IV tranz. şi … Dicționar Român
fleşcăi — FLEŞCĂÍ, fleşcăiesc, vb. IV. 1. intranz. A produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc. 2. refl. (Despre fructe) A se muia; fig. (despre oameni) a se moleşi. – Fleaşc + suf. ăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
lapoviţă — LÁPOVIŢĂ s.f. Ploaie amestecată cu ninsoare; p.ext. zăpadă apoasă. – Din bg., scr. lapavica. Trimis de ygrec, 12.04.2004. Sursa: DEX 98 LÁPOVIŢĂ s. (met.) fleaşcă, fleşcăială, fleşcăraie, zloată, (Transilv.) şlepoiţă. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
