ferigă

ferigă
FÉRIGĂ, ferigi, s.f. Nume dat mai multor specii de criptogame vasculare cu frunze mari şi dinţate, pe dosul cărora se găsesc sporangi cu spori. [acc. şi: ferígă. – var.: (reg.) féregă s.f.] – lat. filix, -icis.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FÉRIGĂ s. (bot.) (reg.) năvalnic, creasta-cocoşului, iarba-şarpelui, spasul-dracului, spata-dracului, spinarea-lupului. (Numeroase plante pteridofite poartă numele de ferigă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

FÉRIGĂ s. v. fereguţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ferígă s. f., g.-d. art. ferígii; pl. ferígi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FÉRI//GĂ ferigăgi f. Plantă erbacee cu frunze mari, lungi şi dinţate, acoperite pe partea interioară de sporangi. [G.-D. ferigii] /<lat. filix, ferigăicis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

férigă (-gi), s.f. – 1. Specie de plantă criptogamă cu frunze mari late. – 2. Plantă, Barba-caprei (Spiraea filipendula). – var. feregă (înv.) ferece, ferice. Mr. fearică. lat. fĭlĭcem (Puşcariu 598; DAR; Candrea-Dens., 577), cf. sard. filige. – Der. firigea, s.f. (plantă, Barba-caprei, Spiraea filipendula). Din rom. provine pol. ferecina (Candrea, Elemente, 406). cf. feliuţă.
Trimis de blaurb, 09.09.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • ferígã — s. f., g. d. art. ferígii; pl. ferígi …   Romanian orthography

  • pinulă — PINÚLĂ, pinule, s.f. 1. Placă de metal având o deschizătură şi un fir de vizare, care serveşte la stabilirea aliniamentelor de teren. 2. Fiecare dintre frunzuliţele care constituie o frunză de ferigă. – Din fr. pinnule. Trimis de oprocopiuc,… …   Dicționar Român

  • felie — FELÍE, felii, s.f. Bucată (cu suprafaţa plană) tăiată dintr un întreg (de obicei dintr un aliment). – Din ngr. feli. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  felíe s. f., art. felía, g. d. art. felíei; pl. felíi, art. felíile …   Dicționar Român

  • frunză — FRÚNZĂ, frunze, s.f. 1. Organ principal al plantei, care îi serveşte la respiraţie, la transpiraţie şi la asimilaţie, format, de obicei, dintr o foaie verde (limb) prinsă de tulpină printr o codiţă (peţiol). ♢ loc. adv. Ca frunza şi ca iarba =… …   Dicționar Român

  • fugere — FUGÉRE s.f.pl. Criptogame vasculare cu frunze foarte mari, având ca tip feriga; (la sg.) plantă din această familie. [< fr. fougères]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  FUGÉRE s. f. pl. criptogame vasculare fără flori şi seminţe …   Dicționar Român

  • impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură …   Dicționar Român

  • pecopteris — PECOPTÉRIS s.m. Ferigă fosilă din flora carboniferă şi permiană. [< fr. pecoptéris]. Trimis de LauraGellner, 13.07.2005. Sursa: DN  PECOPTÉRIS s. m. ferigă fosilă arborescentă cu frunze mari, compuse şi lobate. (< fr. pécoptéris) Trimis de …   Dicționar Român

  • pteridofită — PTERIDOFÍTĂ, pteridofite, s.f. (La pl.) Încrengătură de plante superioare cu corpul diferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze şi care se înmulţesc prin spori; (la sg.) plantă din această încrengătură (ex. ferigă). Trimis de fery, 22.03.2004.… …   Dicționar Român

  • spată — SPÁTĂ, (I, III) spate, (II) spete, s.f. I. Piesă la războiul de ţesut formată dintr un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete, formând un fel de pieptene cu două rădăcini printre dinţii căruia trec firele de urzeală. ♦ Beţişor peste… …   Dicționar Român

  • straşnic — STRÁŞNIC, Ă, straşnici, ce, adj., adv., s.m. I. adj. (Exprimă ideea de superlativ) 1. Foarte bun, minunat; foarte mare; foarte puternic; extraordinar, nemaipomenit. 2. Îngrozitor, înfiorător, înspăimântător; grozav, cumplit, teribil. ♦ Foarte… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”