epuiza

epuiza
EPUIZÁ, epuizez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) termina, a (se) sfârşi, a (se) isprăvi, un bun material (consumând, vânzând etc.). 2. tranz. A lămuri complet, a discuta în toate amănuntele, a isprăvi de studiat o problemă. 3. tranz. şi refl. A (se) istovi, a (se) slei, a (se) extenua. [pr.: -pu-i-] – Din fr. épuiser.
Trimis de viomih, 10.05.2004. Sursa: DEX '98

EPUIZÁ vb. 1. v. consuma. 2. v. termina. 3. v. extenua.
Trimis de siveco, 29.10.2007. Sursa: Sinonime

epuizá vb. (sil. -pu-i-), ind. prez. 1 sg. epuizéz, 3 sg. şi pl. epuizeáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A EPUIZ//Á epuizaéz tranz. 1) A face să se epuizeze; a istovi; a slei; a extenua; a consuma. 2) (probleme, teme, discuţii etc.) A trata sub toate aspectele; a cerceta din toate punctele de vedere. [Sil. e-pu-i-za] /<fr. épuiser
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE EPUIZ//Á mă epuizaéz 1. intranz. 1) (despre bunuri materiale) A se termina prin folosire; a fi folosit până la sfârşit; a se istovi; a se consuma. 2) (despre persoane) A pierde forţa şi energia; a se obosi peste măsură; a se istovi; a se slei; a se extenua; a se consuma. [Sil. e-pu-i-za] /<fr. épuiser
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

EPUIZÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) termina, a (se) isprăvi. 2. tr. A lămuri complet, a termina discuţiile, a încheia (o problemă). 3. refl. A se istovi, a se extenua. [pron. -pu-i-. / < fr. épuiser].
Trimis de LauraGellner, 08.06.2006. Sursa: DN

EPUIZÁ vb. I. tr., refl. a (se) termina, a (se) isprăvi. II. tr. a lămuri complet, a termina discuţiile. III. refl. a se extenua. (< fr. épuiser)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • epuizá — vb. (sil. pu i ), ind. prez. 1 sg. epuizéz, 3 sg. şi pl. epuizeázã …   Romanian orthography

  • consuma — CONSUMÁ2, consúm, vb. I. 1. tranz. A nimici, a mistui, a distruge un lucru. 2. tranz. şi refl. fig. A (se) istovi, a (se) epuiza, a(se) slei (de puteri), a (se) uza. – Din fr. consumer, lat. consumere. Trimis de IoanSoleriu, 30.07.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • istovi — ISTOVÍ, istovesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A (se) obosi peste măsură, a (se) slei de puteri (din cauza eforturilor depuse. a consumului nervos etc.); a (se) epuiza, a (se) extenua. 2. tranz. (pop.) A sfârşi, a termina, a epuiza. – Din istov.… …   Dicționar Român

  • epuizare — EPUIZÁRE, epuizări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) epuiza; terminare, isprăvire. 2. Operaţie de îndepărtare cu ajutorul pompelor a apelor din interiorul unei săpături sau al unui batardou în vederea executării unor lucrări de construcţii. 3. Pierdere …   Dicționar Român

  • eseu — ESÉU, eseuri, s.n. 1. Studiu de proporţii restrânse asupra unor teme filozofice, literare sau ştiinţifice, compus cu mijloace originale, fără pretenţia de a epuiza problema. 2. (Sport; la rugbi) Încercare. 3. Probă preliminară de mărci poştale pe …   Dicționar Român

  • extenua — EXTENUÁ, extenuez, vb. I. refl. şi tranz. A (se) obosi peste măsură; a (se) istovi, a (se) epuiza. [pr.: nu a] – Din fr. exténuer, lat. extenuare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EXTENUÁ vb. a epuiza, a frânge, a istovi, a seca …   Dicționar Român

  • slei — SLEÍ, sleiesc, vb. IV. 1. refl. (Despre substanţe grase; la pers. 3) A se închega, a se solidifica (prin răcire). ♦ (pop.; despre apă şi alte lichide) A îngheţa. 2. tranz. A seca o fântână (pentru a o curăţa). ♦ fig. A secătui pe cineva sau ceva… …   Dicționar Român

  • epuizabil — EPUIZÁBIL, Ă, epuizabili, e, adj. Care se poate epuiza. [pr.: pu i ] – Din fr. épuisable. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Epuizabil ≠ inepuizabil, neepuizabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  epuizábil adj. m.… …   Dicționar Român

  • seca — SECÁ, sec, vb. I. I. 1. tranz. şi intranz. A face să dispară sau a dispărea apa dintr un râu, dintr un lac etc.; a (se) usca. ♦ intranz. (Despre lichide) A se pierde, a dispărea. 2. tranz. fig. A stoarce, a slei, a istovi puterea, vlaga cuiva. 3 …   Dicționar Român

  • uza — UZÁ, uzez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) strica, a (se) toci (prin întrebuinţare îndelungată). ♦ refl. fig. (Despre oameni) A se consuma, a se epuiza. ♦ refl. fig. (Despre cuvinte, construcţii, figuri de stil) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”