părăduit — PĂRĂDUÍT, Ă, părăduiţi, te, adj. (reg. şi fam.) 1. (Despre construcţii, mobile etc.) Dărăpănat, degradat, stricat, distrus. 2. (Despre bani, averi etc.) Risipit, irosit. – v. părădui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PĂRĂDUÍT adj. v … Dicționar Român
ruinat — RUINÁT, Ă, ruinaţi, te, adj. 1. Căzut în ruină; dărăpănat. 2. fig. Care şi a pierdut averea; sărăcit, scăpătat. [pr.: ru i ] – v. ruina. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RUINÁT adj. 1. dărăpănat, degradat, măcinat, părăginit,… … Dicționar Român
dărâmat — DĂRÂMÁT, Ă, dărâmaţi, te, adj. 1. Prăbuşit, surpat; ruinat; fig. nimicit, distrus. 2. (Despre copaci) Cu ramurile, cu frunzele rupte. [var.: (reg.) dărmát, ă adj.] – v. dărâma. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂRÂMÁT adj … Dicționar Român
dărăpăna — DĂRĂPĂNÁ, dărápăn, vb. I. 1. refl. (La pers. 3) A se ruina, a se distruge; p. ext. a se nărui, a se surpa. 2. tranz. (reg.) A şi smulge părul (de jale, de desperare). – Probabil din lat. *derapinare. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
hrentuit — HRENTUÍT, Ă, hrentuiţi, te, adj. (reg.) Stricat, uzat, dărăpănat. – v. hrentui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HRENTUÍT adj. v. degradat, deteriorat, înve chit, stricat, uzat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hrentuít … Dicționar Român
hâit — HÂÍT, Ă, hâiţi, te, adj. (pop.) Aplecat, lăsat, prăvălit într o parte; strâmb. ♦ Surpat, prăbuşit. [var.: hăít, ă adj.] – v. hâi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÂÍT adj. v. aplecat, dărăpănat dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat … Dicționar Român
părăginit — PĂRĂGINÍT, Ă, părăginiţi, te, adj. În stare de paragină; neîngrijit (1), sălbăticit; (despre clădiri, construcţii) ruinat, dărăpănat, degradat. – v. părăgini. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 PĂRĂGINÍT adj. 1. neîngrijit, sălbăticit,… … Dicționar Român
ruină — RUÍNĂ, ruine, s.f. 1. (Adesea fig.) Ceea ce a rămas dintr o construcţie veche, dărâmată; dărâmătură. ♢ loc. adj. În ruină (sau ruine) = ruinat, dărăpănat. ♦ fig. Rămăşiţă a trecutului. 2. (Rar) Faptul de a (se) ruina. 3. fig. Pierderea averii sau … Dicționar Român
răntuit — RĂNTUÍT adj. v. dărăpănat, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, ruinat, stricat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
spart — SPART1 s.n. 1. Spargere. 2. (pop.) Sfârşit, încheiere a unei activităţi. ♢ expr. A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate (lichida). – v. sparge. Trimis de LauraGellner, 13.09 … Dicționar Român