- dănănaie
- DĂNĂNÁIE, dănănăi, s.f. (reg.) 1. Ciudăţenie, năzdrăvănie; bazaconie. 2. Belea, pacoste, năpastă. 3. Gălăgie, zarvă. – Din dandanaie.Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98DĂNĂNÁIE s. v. balamuc, bazaconie, belea, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboaţă bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, ciudăţenie, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăţie, năpastă, năstruşnicie, năzbâtie, năzdrăvănie, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, şotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, ţoale, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedănănáie s. f. (sil. -na-ie-), art. dănănáia; pl. dănănăiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.