Dicționar Român. 2013.
obţinere — OBŢÍNERE, obţineri, s.f. Acţiunea de a obţine şi rezultatul ei; dobândire, primire; repurtare. – v. obţine. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OBŢÍNERE s. 1. v. primire. 2. realizare, scoatere. (obţinere unei recolte bogate.) 3. v … Dicționar Român
accesiune — ACCESIÚNE, accessiuni, s.f. Mod de dobândire a proprietăţii, rezultând din alipirea naturală sau prin intervenţia omului a unui bun la alt bun mai important. [pr.: si u ] – Din fr. accession. Trimis de ana zecheru, 29.07.2002. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
uzucapiune — UZUCAPIÚNE s.f. (jur.) Dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea lui o anumită vreme. [pr.: pi u ] – Din fr. usucapion. Trimis de ana zecheru, 01.08.2002. Sursa: DEX 98 UZUCAPIÚNE s.f. (jur.) 1. Mod de dobândire a… … Dicționar Român
câştigare — CÂŞTIGÁRE s.f. Acţiunea de a câştiga. – v. câştiga. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Câştigare ≠ pierdere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime CÂŞTIGÁRE s. 1. v. repurtare. 2. cucerire, dobândire. (câştigare unui titlu de … Dicționar Român
epicurism — EPICURÍSM s.n. Doctrină morală a lui Epicur şi a discipolilor săi bazată pe teoria etică a fericirii raţionale a individului. [var.: epicureísm s.n.] – Din fr. épicurisme. Trimis de viomih, 10.05.2004. Sursa: DEX 98 epicurísm s. n. Trimis de… … Dicționar Român
căpătare — CĂPĂTÁRE s. 1. v. primire. 2. v. dobândire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
imperialism — IMPERIALÍSM s.n. 1. Politică de extindere a dominaţiei sau autorităţii unui imperiu sau a unei naţiuni asupra unor ţări străine sau de dobândire de posesiuni coloniale şi de menţinere a lor. 2. (În concepţia marxistă) Fază superioară de… … Dicționar Român
migraţiune — MIGRAŢIÚNE, migraţiuni, s.f. 1. Deplasare în masă a unor triburi sau a unor populaţii de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare. 2. Deplasare în masă a unor animale dintr o regiune într … Dicționar Român
nazalizare — NAZALIZÁRE, nazalizări, s.f. Faptul de a (se) nazaliza. – v. nazaliza. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 nazalizáre s. f., g. d. art. nazalizării; pl. nazalizări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
ocupaţie — OCUPÁŢIE, ocupaţii, s.f. 1. (Luare temporară în) stăpânire de către forţele armate ale unui stat a unei părţi sau a totalităţii teritoriului unui alt stat; cucerire. ♢ loc. adj. De ocupaţie = (despre forţe armate) care ocupă temporar un teritoriu … Dicționar Român
