distona

distona
DISTONÁ, pers. 3 distonează, vb. I. intranz. A fi în dezacord, a nu se potrivi cu ansamblul sau cu restul. ♦ spec. (Despre sunete muzicale) A suna fals. – Din it. distonare.
Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX '98

A distona ≠ a armoniza, a se asorta
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

distoná vb., ind. prez. 3 sg. distoneáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DISTON//Á distonaéz intranz. 1) A fi în distonanţă; a dezacorda; a discorda. 2) (despre sunete) A suna fals. /<it. distonare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DISTONÁ vb. I. intr. A fi neconcordant, în neconcordanţă, în dezacord, a nu se potrivi. [P.i. 3, 6 -nează. / < germ. distonieren].
Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN

DISTONÁ vb. intr. a fi neconcordant, a fi în dezacord, a nu se potrivi. ♢ (despre sunete muzicale) a suna fals. (< it. distonare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • distoná — vb., ind. prez. 1 sg. distonéz, 3 sg. distoneázã …   Romanian orthography

  • distonant — DISTONÁNT, Ă, distonanţi, te, adj. Care distonează; strident; fals. – Distona + suf. ant. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DISTONÁNT adj. 1. v. nepotrivit. 2. v. nearmonios. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

  • distonanţă — DISTONÁNŢĂ, distonanţe, s.f. Faptul de a distona, caracterul a ceea ce distonează. – Distona + suf. anţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DISTONÁNŢĂ s. v. nepotrivire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  distonánţă …   Dicționar Român

  • distonare — DISTONÁRE, distonări, s.f. Acţiunea de a distona şi rezultatul ei. – v. distona. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  distonáre s. f., pl. distonări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DISTONÁRE s.f.… …   Dicționar Român

  • armonizat — A armoniza ≠ a discorda, a distona Trimis de siveco, 26.02.2008. Sursa: Antonime …   Dicționar Român

  • asorta — ASORTÁ, asortez, vb. I. tranz. A aşeza laolaltă diverse lucruri pentru a forma un tot armonios. ♦ A aproviziona cu mărfuri variate. ♦ refl. A se potrivi (ca nuanţă, mărime etc.). – Din fr. assortir. Trimis de cata, 12.02.2004. Sursa: DEX 98  A… …   Dicționar Român

  • concorda — CONCORDÁ, pers. 3. concórdă, vb. I. intranz. A fi în acord, a corespunde, a se potrivi. – Din fr. concorder, lat. concordare. Trimis de Joseph, 16.05.2004. Sursa: DEX 98  A concorda ≠ a discorda, a distona Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • consuma — CONSUMÁ2, consúm, vb. I. 1. tranz. A nimici, a mistui, a distruge un lucru. 2. tranz. şi refl. fig. A (se) istovi, a (se) epuiza, a(se) slei (de puteri), a (se) uza. – Din fr. consumer, lat. consumere. Trimis de IoanSoleriu, 30.07.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • dezacorda — DEZACORDÁ, dezacordéz, vb. I. refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A şi pierde consonanţa tonurilor (prin slăbirea coardelor); a se discorda. – Din fr. désaccorder. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  A dezacorda ≠ a… …   Dicționar Român

  • discorda — DISCORDÁ, pers. 3 discordează, vb. I. 1. intranz. A fi în discordanţă, a nu concorda, a nu se potrivi. 2. refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A se dezacorda. – Din fr. discorder, lat. discordare. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”