decola — DECOLÁ, decolez, vb. I. intranz. (Despre aeronave) A se desprinde de pământ sau de pe suprafaţa unei ape şi a şi lua zborul. – Din fr. décoller. Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX 98 A decola ≠ a ateriza Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa … Dicționar Român
descleia — DESCLEIÁ, descleiéz, vb. I. tranz. 1. A dezlipi ceea ce este lipit (cu clei). ♢ refl. S au descleiat scaunele. 2. A spăla şi a curăţa de substanţe cleioase firele de mătase naturală sau ţesăturile de bumbac. – Des1 + clei. Trimis de LauraGellner … Dicționar Român
desprinde — DESPRÍNDE, desprínd, vb. III. I. tranz. 1. A desface un lucru de altul cu care este unit, prins; a separa. 2. A rupe, a dezlipi şi a scoate sau a lua ceva din locul în care a fost prins, aşezat, pus. ♦ A desface un obiect din balamalele, nasturii … Dicționar Român
dezlipire — DEZLIPÍRE, dezlipiri, s.f. Acţiunea de a (se) dezlipi. – v. dezlipi. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Dezlipire ≠ încleiere, lipire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DEZLIPÍRE s. 1. desfacere, desprindere, detaşare,… … Dicționar Român
clei — CLEI, cleiuri, s.n. 1. Substanţă vâscoasă asemănătoare cu gelatina, extrasă din oase, din peşte, din unele plante sau obţinute pe cale sintetică, cu ajutorul căreia se pot lipi între ele diverse obiecte sau părţi de obiecte. ♢ expr. (fam.) A fi… … Dicționar Român
coşcovi — COŞCOVÍ, pers. 3. coşcoveşte, vb. IV. refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereţi, despre furnirul de pe mobilă etc.) A se ridica, a se dezlipi şi a se plesni din cauza căldurii, a umezelii etc., a se coji, a se scoroji. – Din coşcov. Trimis… … Dicționar Român
depărta — DEPĂRTÁ, depărtez, vb. I. 1. refl. A mări distanţa faţă de locul unde se află cineva sau ceva, a se retrage din preajma cuiva sau a ceva, a se aşeza sau a pleca (mai) departe. ♦ fig. A se înstrăina de cineva sau de ceva. 2. tranz. A duce, a muta… … Dicționar Român
des — DES1 (Înaintea vocalelor şi consoanelor sonore, în forma dez ) Element de compunere cu sens privativ, care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective şi a unor verbe. [var.: dez , dis ] – lat. dis , fr. des . Trimis de gudovan, 28.04 … Dicționar Român
deschide — DESCHÍDE, deschíd, vb. III. 1. tranz. A da la o parte, a împinge în lături o uşă, o fereastră, un capac etc. care închide ceva. ♢ expr. A( i) deschide (cuiva) porţile = a( i) da (cuiva) acces (la ceva), a i acorda (cuiva) liberă trecere. ♦ A… … Dicționar Român
desface — DESFÁCE, desfác, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) descompune în părţile componente. ♦ tranz. A face ca ceva efectuat să revină la starea anterioară. ♦ tranz. A anula o învoială, un contract etc. 2. tranz. şi refl. A (se) desprinde din locul sau … Dicționar Român
