- decola
- DECOLÁ, decolez, vb. I. intranz. (Despre aeronave) A se desprinde de pământ sau de pe suprafaţa unei ape şi a-şi lua zborul. – Din fr. décoller.Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX '98A decola ≠ a aterizaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonimedecolá vb., ind. prez. 1 sg. decoléz, 3 sg. şi pl. decoleázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DECOL//Á pers. 3 decolaeáză intranz. (despre aeronave) A se ridica în aer; a-şi lua zborul. /<fr. décollerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDECOLÁ vb. I. intr. A dezlipi, a desprinde. ♦ (Despre avioane) A se desprinde de pământ şi a-şi lua zborul. [< fr. décoller].Trimis de LauraGellner, 04.05.2006. Sursa: DNdecolá (decoléz, decolát), vb. – A-şi lua zborul un avion. fr. décoller. – Der. decolaj, s.n., din fr. décollage.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERDECOLÁ vb. intr. 1. a dezlipi, a desprinde. 2. (despre aeronave) a se desprinde de sol sau de apă şi a-şi lua zborul. 3. (fam.) a se dezlipi; a pleca. (< fr. décoller)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.