dezasamblare — DEZASAMBLÁRE, dezasamblări, s.f. Acţiunea de a dezasambla. – v. dezasambla. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Dezasamblare ≠ asamblare, montare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DEZASAMBLÁRE s.f. Acţiunea de a… … Dicționar Român
descompune — DESCOMPÚNE, descompún, vb. III. l.tranz. A desface în părţile componente. ♦ refl. fig. A se destrăma, a se dezmembra. 2. refl. (Despre materii şi corpuri organice) A se altera, a se strica; a putrezi. 3. refl. fig. (Despre oameni) A şi schimba… … Dicționar Român
asambla — ASAMBLÁ, asamblez, vb. I. tranz. A reuni, a fixa, a îmbina două sau mai multe piese, mecanisme etc. ale unui sistem. – Din fr. assembler. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 A asambla ≠ a demonta, a dezasambla Trimis de siveco,… … Dicționar Român
desface — DESFÁCE, desfác, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) descompune în părţile componente. ♦ tranz. A face ca ceva efectuat să revină la starea anterioară. ♦ tranz. A anula o învoială, un contract etc. 2. tranz. şi refl. A (se) desprinde din locul sau … Dicționar Român
dezagrega — DEZAGREGÁ, pers. 3 dezagrégă, vb. I. refl. (Despre corpuri) A se desface în părţile constitutive. ♦ (Despre nucleul atomic al unui element; impr.) A se dezintegra. ♦ fig. (Despre o comunitate) A şi pierde cu totul coeziunea. – După fr. désagréger … Dicționar Român
dezasamblat — DEZASAMBLÁT, Ă, dezasamblaţi, te, adj. Care a fost desfăcut în mai multe piese. – v. dezasambla. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
disocia — DISOCIÁ, disociez, vb. I. tranz. 1. (chim.) A scinda în mod reversibil o moleculă în molecule mai simple sau în ioni; a descompune temporar şi reversibil o combinaţie. ♢ refl. Atomii se disociază. 2. A despărţi, a separa, a delimita între ele… … Dicționar Român
monta — MONTÁ1, montez, vb. I. tranz. 1. A fixa la locul lor diferite piese ale unui sistem tehnic; a asambla, a îmbina. ♦ A fixa, a amplasa la locul de funcţionare o parte a unui mecanism, a unui obiect. ♦ A fixa pietre preţioase într o bijuterie. 2. A… … Dicționar Român
scinda — SCINDÁ, scindez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) despărţi în părţile constitutive sau în combinaţii mai simple; a (se) fracţiona, a (se) separa, a (se) subdiviza, a (se) divide. – Din fr. scinder. Trimis de IoanSoleriu, 23.07.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român