dezagrega

dezagrega
DEZAGREGÁ, pers. 3 dezagrégă, vb. I. refl. (Despre corpuri) A se desface în părţile constitutive. ♦ (Despre nucleul atomic al unui element; impr.) A se dezintegra. ♦ fig. (Despre o comunitate) A-şi pierde cu totul coeziunea. – După fr. désagréger.
Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX '98

A (se) dezagrega ≠ a (se) agrega
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DEZAGREGÁ vb. v. dezintegra.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dezagregá vb. (sil. -gre-; mf. dez-), ind. prez. 3 sg. şi pl. dezagrégă/dezagregheáză; ger. dezagregând
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DEZAGREGÁ dezagrég tranz. A face să se dezagrege; a dezintegra. /<fr. désagréger
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE DEZAGREGÁ pers. 3 se dezagrégă intranz. 1) (despre corpuri) A se separa în elementele constitutive; a se descompune; a se disocia; a se dezasambla; a se desface. 2) (despre nuclee acomice) A se transforma spontan în alte nuclee atomice; a se dezintegra. 3) (despre comunităţi) A-şi pierde coeziunea internă; a se dezmembra; a se dezarticula; a se descompune; a se destrăma; a se dezbina. 4) (despre roci) A se distruge sub acţiunea factorilor externi. /<fr. désag-réger
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DEZAGREGÁ vb. I. tr., refl. 1. (Despre corpuri) A (se) desface în părţile lui constitutive. 2. (fig.) A-şi pierde sau a face să-şi piardă unitatea, coeziunea. [P.i. dezagrég, 3,6 -gă şi -ghează. / cf. fr. désagréger].
Trimis de LauraGellner, 13.05.2006. Sursa: DN

DEZAGREGÁ vb. tr., refl. 1. (despre corpuri) a (se) desface în părţile constitutive. ♢ (despre nuclee atomice) a (se) dezintegra. 2. (fig.) a (se) descompune, a (se) dizolva, a (se) împrăştia. (< fr. désagréger)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • dezagregá — vb. (sil. gre ; mf. dez ), ind. prez. 3 sg. şi pl. dezagrégã/dezagregheázã; ger. dezagregấnd …   Romanian orthography

  • dezagregare — DEZAGREGÁRE, dezagregări, s.f. Acţiunea de a se dezagrega şi rezultatul ei. – v. dezagrega. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEZAGREGÁRE s. v. dezintegrare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  dezagregáre s. f. (sil. gre ; …   Dicționar Român

  • dezintegra — DEZINTEGRÁ, dezintegréz, vb. I. refl. (Despre nucleele atomice) A se transforma spontan în alte nuclee atomice; (impr.) a se dezagrega. ♢ tranz. A dezintegra un nucleu atomic. – Din fr. désintégrer. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • geliv — GELÍV, Ă, gelivi, e, adj. (Despre roci sau alte materiale) Care se dezagregă relativ uşor sub acţiunea îngheţurilor şi a dezgheţurilor repetate. – Din fr. gélif. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  gelív adj. m., pl. gelívi; f. sg. gelívă …   Dicționar Român

  • descompune — DESCOMPÚNE, descompún, vb. III. l.tranz. A desface în părţile componente. ♦ refl. fig. A se destrăma, a se dezmembra. 2. refl. (Despre materii şi corpuri organice) A se altera, a se strica; a putrezi. 3. refl. fig. (Despre oameni) A şi schimba… …   Dicționar Român

  • autodezagregabil — AUTODEZAGREGÁBIL, Ă, autodezagregabili, e, adj. Care se dezagregă de la sine. [pr.: a u ] – Auto1 + dezagregabil. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AUTODEZAGREGÁBIL, Ă adj. care se dezagregă de la sine. (< auto1 +… …   Dicționar Român

  • dezagregabil — DEZAGREGÁBIL, – Ă, dezagregabili, e, adj. Care se poate dezagrega. – Dezagrega + suf. bil. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  dezagregábil adj. m., pl. dezagregábili; f. sg. dezagregábilă …   Dicționar Român

  • dezarticula — DEZARTICULÁ, dezarticuléz, vb. I. 1. tranz. A amputa un membru sau o parte a lui la nivelul unei articulaţii. 2. refl. (Despre oase) A ieşi din articulaţii; a se disloca. 3. refl. fig. A şi pierde coeziunea, unitatea. – Din fr. désarticuler.… …   Dicționar Român

  • dezasambla — DEZASAMBLÁ, dezasambléz, vb. I. tranz. A desface un asamblaj de piese. – Din fr. désassembler. Trimis de LauraGellner, 16.01.2009. Sursa: DEX 98  A dezasambla ≠ a asambla, a monta Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  dezasamblá vb. →… …   Dicționar Român

  • dezmembra — DEZMEMBRÁ, dezmembrez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) descompune, a (se) împărţi, a (se) desface în mai multe părţi; p. ext. a (se) desfiinţa în urma unei împărţiri. – După fr. démembrer. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEZMEMBRÁ vb.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”