desluşi

desluşi
DESLUŞÍ, desluşesc, vb. IV. 1. tranz. A distinge, a deosebi un sunet sau un zgomot (dintr-o larmă de zgomote); a auzi. 2. tranz. A distinge, a recunoaşte, a observa, a vedea (în semiîntuneric sau într-un spaţiu slab luminat). ♦ (Despre lumină) A face să apară clar conturul lucrurilor. 3. tranz. A desprinde dintr-un complex de idei, a limpezi, a lămuri, a clarifica o problemă, o idee etc. ♦ refl. (Despre idei, probleme) A deveni limpede, explicit; a se clarifica. ♦ tranz. A explica, a da lămuriri, a face pe cineva să priceapă ceva. ♦ refl. A se lămuri, a se edifica (asupra unui lucru); a înţelege. – Din bg. doslušam.
Trimis de claudia, 12.02.2009. Sursa: DEX '98

DESLUŞÍ vb. 1. v. distinge. 2. v. profila. 3. v. deosebi. 4. v. auzi. 5. v. lămuri. 6. v. rezolva.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

desluşí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. desluşésc, imperf. 1 sg. desluşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. desluşeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DESLUŞ//Í desluşiésc tranz. 1) (fiinţe, lucruri, sunete) A identifica după anumite semne caracteristice (de altele de acelaşi fel); a distinge; a discerne; a deosebi; a desprinde; a diferenţia. 2) (probleme, chestiuni, situaţii confuze) A face clar; a lămuri; a limpezi; a clarifica; a elucida. 3) (texte scrise într-o limbă străină) A face înţeles; a descifra. /<bulg. doslušam
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

desluşí (desluşésc, desluşít), vb. – A distinge, a recunoaşte. – 2. A lămuri, a explica. sl. (rus.) doslušati "a asculta pînă la sfîrşit" (Cihac, II, 100; Candrea; Scriban), cu schimbare de pref. ca în desăvîrşi sau destoinic. – Der. desluşit, adv. (clar); desluşitor, adj. (explicativ); desluşeală, s.f. (explicaţie, lămurire); nedesluşit, adj. (obscur; adv., neclar).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • desluşí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. desluşésc, imperf. 1 sg. desluşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. desluşeáscã …   Romanian orthography

  • desluşit — DESLUŞÍT, Ă, desluşiţi, te, adj. (Adesea adverbial) 1. Care se aude limpede. 2. Care se vede precis. 3. Pe înţeles, lămurit, răspicat. – v. desluşi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Desluşit ≠ nedesluşit, neclar, nelămurit, vag… …   Dicționar Român

  • distinge — DISTÍNGE, disting, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) deosebi de altcineva sau de altceva prin trăsături specifice. 2. refl. A se remarca, a ieşi în evidenţă prin meritele, rezultatele, realizările sale. ♦ tranz. A acorda cuiva o distincţie, un… …   Dicționar Român

  • clarifica — CLARIFICÁ, clarífic, vb. I. tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni (mai) clar, (mai) uşor de înţeles; a (se) lămuri, a (se) desluşi. – Din lat. clarificare, fr. clarifier. Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CLARIFICÁ vb. 1. v.… …   Dicționar Român

  • deosebi — DEOSEBÍ, deosebesc, vb. IV. 1. refl. A se diferenţia (de cineva sau de ceva), a nu (mai) fi la fel. ♦ tranz. A da unei fiinţe sau unui lucru o notă aparte, specifică, a face să se deosebească de alţii. 2. refl. A se ridica deasupra (celorlalţi);… …   Dicționar Român

  • descifra — DESCIFRÁ, descifréz, vb. I. tranz. 1. A desluşi un text neciteţ sau scris într o limbă străină, cu caractere complicate sau cu semne convenţionale. ♦ A interpreta un plan, o hartă etc. ♦ A citi şi a interpreta, la prima vedere, o partitură… …   Dicționar Român

  • elucida — ELUCIDÁ, elucidez, vb. I. tranz. A clarifica, a desluşi, a limpezi, a lămuri o problemă până atunci confuză. – Din fr. élucider, lat. elucidare. Trimis de claudia, 24.04.2007. Sursa: DEX 98  ELUCIDÁ vb. v. lămuri. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • lămuri — LĂMURÍ, lămuresc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A ajuta pe cineva să înţeleagă sau a înţelege, a ajunge să înţeleagă ceva. ♦ refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la înţelegerea unui lucru în urma unei discuţii în care s au dezbătut aspectele… …   Dicționar Român

  • desluşire — DESLUŞÍRE, desluşiri, s.f. Acţiunea de a (se) desluşi şi rezultatul ei; lămurire, explicaţie. – v. desluşi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DESLUŞÍRE s. 1. v. distingere. 2. v. lămurire. 3. v. cla ritate. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • desprinde — DESPRÍNDE, desprínd, vb. III. I. tranz. 1. A desface un lucru de altul cu care este unit, prins; a separa. 2. A rupe, a dezlipi şi a scoate sau a lua ceva din locul în care a fost prins, aşezat, pus. ♦ A desface un obiect din balamalele, nasturii …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”