blasfemie — BLASFEMÍE s.f. (livr.) Defăimare a religiei, a dogmelor şi a obiectelor de cult; defăimare a lucrurilor sfinte; hulă1. – Din lat. blasphemia. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLASFEMÍE s. (bis.) hulă. Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
calomnie — CALOMNÍE, calomnii, s.f. Afirmaţie mincinoasă şi tendenţioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputaţia cuiva; defăimare, clevetire. – Din fr. calomnie, lat. calumnia. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 Calomnie ≠ elogiu … Dicționar Român
calomniere — CALOMNIÉRE, calomnieri, s.f. Faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire. [pr.: ni e ] – v. calomnia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CALOMNIÉRE s. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit … Dicționar Român
catigorie — CATIGORÍE, catigorii, s.f. (înv.) Clevetire, calomnie, defăimare. – Din ngr. katigoría. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CATIGORÍE s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bâr fit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit,… … Dicționar Român
denigrare — DENIGRÁRE, denigrări, s.f. Acţiunea de a denigra şi rezultatul ei; ponegrire, defăimare, discreditare. – v. denigra. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Denigrare ≠ glorificare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DENIGRÁRE s … Dicționar Român
difamaţie — DIFAMÁŢIE s.f. (Rar) Defăimare. [var. difamaţiune s.f. / < fr. diffamation]. Trimis de LauraGellner, 22.02.2005. Sursa: DN DIFAMÁŢIE s. f. defăimare. (< fr. diffamation) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
hulă — HÚLĂ1, hule, s.f. (pop.) Ocară, injurie; ponegrire, calomnie; blasfemie. – Din sl. hula. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÚLĂ2, hule, s.f. Mişcare ondulatorie a suprafeţei mării, urmând după o furtună sau după o briză puternică; p.… … Dicționar Român
năpăstuire — NĂPĂSTUÍRE, năpăstuiri, s.f. Acţiunea de a năpăstui şi rezultatul ei; asuprire, împilare; ponegrire, defăimare, calomnie. – v. năpăstui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NĂPĂSTUÍRE s. 1. v. persecutare. 2. v. oprimare. Trimis… … Dicționar Român
ponos — PONÓS, ponoase, s.n. 1. (pop.) Consecinţă neplăcută; necaz, neajuns; nemulţumire, supărare. A trage ponoasele. ♢ expr. (reg.) A şi face ponos cu cineva = a ajunge la neplăceri cu cineva, a şi pricinui supărare, necaz. A i purta (cuiva) ponos = a… … Dicționar Român
pâră — PẤRĂ, pâre, s.f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamaţie. ♦ Acuzaţie, învinuire. 2. Denunţ. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (înv. şi reg.) Proces, judecată. [pl. şi: pâri] – Din pârî (derivat regresiv). Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
