- pâră
- PẤRĂ, pâre, s.f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamaţie. ♦ Acuzaţie, învinuire. 2. Denunţ. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (înv. şi reg.) Proces, judecată. [pl. şi: pâri] – Din pârî (derivat regresiv).Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98PÂRĂ s. v. acţiune, acuzare, acuzaţie, animozitate, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cauză, ceartă, cleveteală, clevetire, clevetit, conflict, defăimare, denigrare, denunţ, denunţare, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discreditare, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, învinovăţire, învinuire, învrăjbire, judecată, litigiu, neînţelegere, plângere, ponegreală, ponegrire, proces, reclamaţie, şoaptă, vrajbă, zâzanie.Trimis de siveco, 08.10.2008. Sursa: Sinonimepâră s. f., g.-d. art. pârei; pl. pâreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPÂR//Ă pârăe şi pârăi f. 1) Informare a unor organe sau persoane în drept despre comiterea unei infracţiuni; denunţ. 2) înv. Proces judiciar. [G.-D. pârei] /v. a pârîTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.