defăima

defăima
DEFĂIMÁ, defăimez, vb. I. tranz. 1. A vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva; a ponegri, a calomnia. ♦ (Rar) A se face de râs, a se compromite. 2. (înv.) A dispreţui, a subaprecia; a umili, a înjosi. [prez. ind. şi.: defáim] – Din lat. *diffamiare.
Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A defăima ≠ a cinsti, a elogia, a lăuda, a glorifica, a preamări, a venera
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DEFĂIMÁ vb. v. calomnia.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

DEFĂIMÁ vb. v. desconsidera, dispreţui, nesocoti.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

defăimá vb. (sil. -făi-), ind. prez. 1 sg. defăiméz, 3 sg. şi pl. defaimeáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DEFĂIM//Á defăimaéz tranz. 1) (persoane) A vorbi de rău; a ponegri; a cleveti; a calomnia; a denigra; a blama; a bârfi; a huli; a ponosi. 2) A pune într-o situaţie de inferioritate, lezând demnitatea; a umili; a înjosi. [Sil. -făi-ma] /<lat. difamiare
Trimis de siveco, 09.12.2007. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • defaimă — defáimă ( me), s.f. – Ponegrire, calomniere. lat. *diffamia (Puşcariu 495; Rosetti, I, 165), format ca infamia. Este cuvînt înv. şi rar. În general, cercetătorii preferă să plece de la vb. *diffamāre, prin intermediul unei var. pop. *diffamiāre… …   Dicționar Român

  • defãimá — vb. (sil. fãi ), ind. prez. 1 sg. defãiméz, 3 sg. şi pl. defaimeázã …   Romanian orthography

  • calomnia — CALOMNIÁ, calomniez, vb. I. tranz. A vorbi pe cineva de rău, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva în onoarea sau reputaţia sa; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. [pr.: ni a] – Din fr. calomnier, lat.… …   Dicționar Român

  • detracta — DETRACTÁ, detractez, vb. I. tranz. (livr.) A ponegri, a defăima pe cineva. – Din fr. détracter. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  DETRACTÁ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri. Trimis de… …   Dicționar Român

  • denigra — DENIGRÁ, denigrez, vb. I. tranz. A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. – Din fr. dénigrer, lat. denigrare. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A denigra ≠ a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a… …   Dicționar Român

  • vitupera — VITUPERÁ, vituperez, vb. I. tranz. (livr.) A blama, a defăima, a denigra. – Din fr. vitupérer, lat. vituperare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VITUPERÁ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita,… …   Dicționar Român

  • blama — BLAMÁ, blamez, vb. I. tranz. A exprima public dezaprobarea faţă de o atitudine, un act, un gest etc. considerate reprobabile. ♦ A vorbi de rău, a defăima. – Din fr. blâmer. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98  A blama ≠ a lăuda Trimis de… …   Dicționar Român

  • faimă — FÁIMĂ, faime, s.f. Renume, reputaţie (bună sau rea) de care se bucură cineva sau ceva. ♦ (Rar) Veste neaşteptată, surprinzătoare; zvon. – Din lat. fama (după defăima). Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  FÁIMĂ s. 1. v. celebritate. 2.… …   Dicționar Român

  • huli — HULÍ, hulesc, vb. IV. tranz. (pop.) A spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva, a ocărî pe cineva; p. ext. a vorbi de rău, a calomnia, a defăima. – Din sl. huliti. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A huli ≠ a lăuda Trimis… …   Dicționar Român

  • infama — INFAMÁ, infamez, vb. I. tranz. (livr.) A acuza pe nedrept; a defăima. – Din lat., it. infamare. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  infamá vb., ind. prez. 1 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”