defecţiune

defecţiune
DEFECŢIÚNE, defecţiuni, s.f. Deranjament, defect care împiedică buna funcţionare a unui maşini, a unui aparat, a unui mecanism, desfăşurarea normală a unei acţiuni etc. [pr.: -ţi-u-] – Din defect. cf. fr. d é f e c t i o n, lat. d e f e c t i o , - o n i s.
Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DEFECŢIÚNE s. defect, defectare, deranjament, dereglare, (livr.) disfuncţionalitate. (defecţiune în funcţio-narea unui aparat.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

defecţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), art. defecţiúnea, g.-d. art. defecţiúnii; pl. defecţiúni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DEFECŢIÚN//E defecţiunei f. Deranjament care nu permite unui sistem tehnic să funcţioneze normal; defect. [art. defecţiunea; G.-D. defecţiunii; Sil. -ţi-u-] /<fr. defection, lat. defectio, defecţiuneonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DEFECŢIÚNE s.f. 1. Neîndeplinire a unei sarcini; abandonare a unei cauze etc.; dezertare. 2. (impr.) Deranjament, defect (care împiedică buna funcţionare a unei maşini, a unui aparat etc.) [var. defecţie s.f. / cf. fr.défection, lat. defectio].
Trimis de LauraGellner, 18.02.2005. Sursa: DN

DEFECŢIÚNE s. f. 1. dezertare, părăsire a unui partid, a unei cauze etc. 2. deranjament care împiedică buna funcţionare a unei maşini, a unui aparat etc. (< fr. défection, lat. defectio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • defectuozitate — DEFECTUOZITÁTE, defectuozităţi, s.f. (Rar) Stare a ceea ce este defectuos, stare de defecţiune; defect. [pr.: tu o ] – Din fr. défectuosité, lat. defectuositas, atis. Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX 98  defectuozitáte s. f. (sil. tu o ) …   Dicționar Român

  • defect — DEFÉCT, Ă, defecţi, te, s.n., adj. 1. s.n. Lipsă, scădere, imperfecţiune materială, fizică sau morală; cusur, meteahnă, neajuns, beteşug, hibă. ♦ Deranjament, stricăciune care împiedică funcţionarea unei maşini, a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este… …   Dicționar Român

  • aberaţie — ABERÁŢIE, aberaţii, s.f. 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. 2. Defecţiune a unui sistem optic, care duce la obţinerea unor imagini neclare, deformate etc. ♢ Aberaţie vizuală = astigmatism (2). Aberaţia luminii = variaţia aparentă a… …   Dicționar Român

  • aparenţă — APARÉNŢĂ, aparenţe, s.f. Înfăţişare exterioară (şi adesea neconformă cu realitatea) a cuiva sau a ceva. ♢ loc. adv. În aparenţă = după exterior, la prima vedere. ♢ expr. A salva aparenţele = a reuşi să dea unui lucru, unei situaţii etc. o… …   Dicționar Român

  • beteşug — BETEŞÚG, beteşuguri, s.n. 1. (pop.) Infirmitate, invaliditate. ♦ fig. Defect moral; cusur. ♦ fig. Defecţiune. 2. (reg.) Boală. – Din magh. betegség. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98  BETEŞÚG s. v. afecţiune, boală, cusur, defect,… …   Dicționar Român

  • bubă — BÚBĂ, bube, s.f. 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale ţesutului celular de sub piele. ♢ expr. A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. (fam.) S a spart buba = s a dat totul pe faţă; s a dezvăluit totul. ♢… …   Dicționar Român

  • defecta — DEFECTÁ, defectez, vb. I. refl. (Despre mecanisme, aparate, maşini etc.) A avea un defect (1) sau o defecţiune, a nu mai funcţiona; a se strica. ♦ tranz. A produce un defect (1) la o maşină, la un aparat, la un mecanism etc. – Din defect. Trimis… …   Dicționar Român

  • defectare — DEFECTÁRE, defectări, s.f. Acţiunea de a (se) defecta şi rezultatul ei. – v. defecta. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEFECTÁRE s. 1. dereglare, (livr.) disfuncţie, disfuncţionalitate. (defectare apărută într o instalaţie.) 2. v.… …   Dicționar Român

  • defecţie — DEFÉCŢIE s.f. v. defecţiune. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • deranjament — DERANJAMÉNT, deranjamente, s.n. 1. Perturbare în bunul mers al unei maşini, al unei instalaţii etc.; defectare. 2. Indigestie; diaree. – Din fr. dérangement. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98  DERANJAMÉNT s. 1. v. defecţiune. 2.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”